Cum sunt portretizați refugiații în presa din Italia, Spania și Grecia

Cercetătorii au analizat trei dimenisuni: fotografiile folosite de mass-media mainstream atunci când reflectă fenomenele migraționale, prezența discursurilor de ură rasiste și xenofobe pe Twitter și YouTube și opiniile jurnaliștilor specializați în migrație. Au fost identificate patru tipuri predominante de abordare a subiectelor de către jurnaliști în sudul Europei: normalizarea, victimizarea, povara socială și amenințarea.

S-a constatat că mass-media din țările mediteraneene este dominată de acele cadre care îi înfățișează pe migranți ca victime sau ca o povară. În plus, cadrele negative (atât cele care prezintă migranții ca o povară, cât și cele care îi identifică ca pe o amenințare) au crescut semnificativ între 2014 și 2019. Deși modelul este împărtășit în cele trei țări, mass-media grecească este cea care face o reprezentare substanțial mai negativă. Pe de altă parte, prezența discursului instigator la ură pe Twitter și YouTube, măsurată prin tehnici de calcul, pare a fi mică în termeni absoluți și nu se observă o creștere foarte semnificativă în ultimii ani. Cu toate acestea, o analiză atentă a temelor care stau la baza acestor mesaje arată că ura față de migranți este argumentată în principal prin asocierea acestora cu criminalitatea, terorismul și cheltuielile sociale. De exemplu, știri false sau informații incorecte care declară că autorul unei infracțiuni este de origine străină sau articole care indică faptul că migranții sunt mai susceptibili de a obține mai multe beneficii sociale decât localnicii.

Jurnaliştii specializaţi în domeniu sunt îngrijoraţi. Deși își apără acțiunile și profesionalismul, recunosc și că există practici nesănătoase și limitări, precum precaritatea sau lipsa timpului, care împiedică o acoperire mai obiectivă, corectă și umană a fenomenelor migratorii. Există o anumită diviziune între cei care pun practica jurnalistică mai presus de orice și cei care apără umanitatea și drepturile migranților și refugiaților ca valori prioritare.

Un ultim element care ajută la înțelegerea efectelor reale ale acestor reprezentări este faptul că infracțiunile motivate de ură înregistrate în ultimii ani sunt în creștere constantă în aceste trei țări, dar și în majoritatea țărilor occidentale, așa cum indică datele culese de Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa.

Sunt propuse trei strategii pentru ca migrația să fie reprezentată mai uman în presă. O mai mare conștientizare și sensibilizare cu privire la aceste probleme de către diferiți actori, atât jurnaliști, cât și profesioniști în media, precum și public, inclusiv utilizatorii platformelor sociale. Mai mult jurnalism bazat pe dovezi, mai multe verificări și raportări mai aprofundate. Mai multe povești personale, mai multă participare a protagoniștilor, a celor strămutați înșiși și mai multe narațiuni care încearcă să se identifice cu acești oameni, evitând stigmatizarea lor.

Articol de Arina Delcea