Sentinţa definitivă în dosarul ”Colectiv”, amânată pentru data de 3 mai. Eugen Iancu: Justiția nu dorește decât să scape de vină angajații statului

O decizie a Curții Constituționale a României îi obligă pe judecători ca odată cu momentul în care anunță pedepsele, adică  minuta, să publice și motivarea, adică argumnetele pentru care dau anumite pedepse. Dosarul ”Colectiv” este unul amplu așa că scrierea motivării este anevoiasă. Acesta este motivul pentru care judecătorii Curții de Apel București mai au nevoie de timp până la începutul lunii mai, când vor da sentința finală în dosar.

Eugen Iancu, președintele Asociației ”Colectiv”: E cumplit să nu existe încă pedepse și condamnați după 7 ani de la un un eveniment în urma căruia 65 de oameni au murit, iar alți 100 sunt grav răniți – 50 dintre aceștia urmează încă tratamente și vor continua mulți ani să se trateze. (…) Încercăm să rezistăm, încercăm să avem răbdare. Sperăm că, la un moment dat, justiția îți va face datoria. Mă tem însă că justiția din România nu dorește decât un singur lucru: să scape de vină angajații statului. Angajații statului nu pot fi vinovați pentru că asta ar însemna ca statul să îți recunoască greșelile și crimele pe care le săvârșește de foarte mulți ani, să recunoască că este lipsit de foarte mulți profesioniști, să recunoască că nu produce shimbări în urma unor astfel de tragedii. După atât timp de la Colectiv, în România nu s-a schimbat nimic: nu avem o lege de funcționare a spațiilor publice. Clădirile iau foc, iar noi murim.

Procesul s-a terminat în luna decembrie, iar judecătorii au amânat de mai multe ori pronunţarea sentinţei, ultima oară fiind pe 3 martie.

Pentru amânare, CAB a dat vina şi pe avocaţi, care ar fi continuat să depună concluzii scrise după data stabilită de magistraţi.

„Având în vedere complexitatea deosebită a cauzei, precum şi împrejurarea că avocaţii părţilor au continuat să depună concluzii scrise după termenul stabilit de instanţă în luna decembrie, ultimul set de concluzii scrise fiind depus în data de 28.02.2022, având în continuare nevoie de timp pentru deliberare şi redactarea hotărârii şi fiind, în continuare, în termenul prevăzut de dispoziţiile art. 391 Cpp, în temeiul art.391 Cpp, amână termenul de deliberare, redactare şi pronunţare a hotărârii la data de 15 aprilie 2022”, se arată într-un comunicat al CAB transmis în martie.

La ultimul termen al procesului, din 21 decembrie 2021, avocaţii inculpaţilor au solicitat achitarea sau aplicarea unor pedepse mai blânde, apreciind că procurorii ar fi greşit când au decis trimiterea în judecată a clienţilor lor, dar şi magistraţii Tribunalului Bucureşti, când au pronunţat pedepse cu executare.

De cealaltă parte, procurorii au cerut pedepse „orientate spre maximumul prevăzut de lege” şi cu executare pentru fostul primar al Sectorului 4 al Capitalei Cristian Popescu-Piedone, funcţionari din Primărie, patronii clubului, doi pompieri, doi pirotehnişti şi reprezentaţii unei firme de artificii, susţinând că ordinea socială a fost „alterată” de corupţie, iar oameni au ars. „Nu vorbim de doi, ci de un cimitir”, au transmis anchetatorii.

Iniţial, procesul ar fi trebuit să se încheie în luna iunie 2021, însă completul de judecată, format din magistraţii Adina Pretoria Dumitrache şi Andrei Viorel Iugan, a ridicat din oficiu o cerere de schimbare a încadrării juridice a faptelor pentru o parte dintre inculpaţii din dosarul ”Colectiv”.

Propunerea a dus atunci la dezbateri aprinse între judecătoarea Adina Pretoria Dumitrache, pe de o parte, şi, pe de alta, procurorul DNA şi avocaţii victimelor, care au reclamat că se încearcă tergiversarea procesului şi aplicarea unor pedepse mai mici inculpaţilor.

Cei doi judecători ai completului nu au căzut de acord asupra schimbării încadrării juridice a faptelor, astfel încât s-a format un complet de divergenţă, prin includerea unui al treilea magistrat.

Ulterior, acest complet de divergenţă a decis să înlăture aplicarea consecinţelor deosebit de grave în cazul infracţiunii de abuz în serviciu de care sunt acuzaţi o parte dintre inculpaţii din dosarul ”Colectiv”, printre care şi Cristian Popescu-Piedone.

Procesul se află în faza de apel, după ce, pe 16 decembrie 2019, Tribunalul Bucureşti a decis următoarele condamnări:

* Cristian Popescu-Piedone – 8 ani şi 6 luni de închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru clubul Colectiv;

* cei trei patroni ai clubului Colectiv, Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu – câte 11 ani şi 8 luni închisoare pentru ucidere din culpă în formă agravantă, vătămare corporală din culpă în formă agravantă şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă;

* Daniela Niţă, patroana firmei de artificii Golden Ideas Fireworks Artists (decedată între timp) – 12 ani şi 8 luni de închisoare cu executare;

* pirotehniştii Viorel Zaharia şi Marian Moise – 9 ani şi 8 luni de închisoare şi, respectiv, 10 ani;

* Cristian Niţă, director al firmei de artificii – 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare;

* George Matei şi Antonina Radu, cei doi pompieri de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti care au verificat clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privinţa respectării normelor PSI – câte 9 ani şi 2 luni de închisoare.

* Aurelia Iofciu, şefa Serviciului autorizări comerciale din Primărie – 8 ani de închisoare;

* Larisa Luminiţa Ganea, consilier superior – 7 ani;

* Ramona Sandra Moţoc, referent superior – 3 ani de închisoare cu suspendare şi prestarea a 90 de zile de muncă în folosul comunităţii.

Persoanele condamnate au fost obligate să plătească, în solidar cu Primăria Sector 4 şi ISU Bucureşti-Ilfov, daune morale şi materiale de peste 50 de milioane de euro către victimele incendiului din octombrie 2015.

De asemenea, inculpaţii, ISU şi Primăria Sectorului 4 trebuie să plătească mai multor spitale din Bucureşti şi din ţară peste 8 milioane lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare cu persoanele decedate şi rănite.