Monitorizări speciale în Oltenia după mișcările seismice. Seismologi: Până în prezent s-au înregistrat 160 de replici | Nu există nicio metodă de a face predicţie pentru cutremur

ACTUALIZARE< Directorul INFP, Constantin Ionescu a anunțat că până în prezent s-au înregistrat 160 de replici. El a mai spus că la fața locului s-au deplasat niște colegi pentru a îndesi rețeau de stații seismice.  Zona este monitorizată cu 5 stații și urmează să instaleze altele.

”Până în prezent s-au înregistrat 160 de replici, localizate de colegii care se ocupă de prelucrarea datelor. Cutremurele se produc destul de des, cam la un sfert de oră, o oră sau chiar și mai des. Magnitudinea cutremurului s-a situat în marja de 1 grad până la 3,5 grade, nu a fost cutremur mai mare de azi dimineață. Avem o echipă de colegi care a plecat în zona unde s-au produs cutremurele pentru a îndesi rețeau de stații seismice pe care le avem în zonă. Zona respectivă este monitorizată cu cinci stații seismice (…) vom instala stații în zona epicentrala în zona de nord și de sud, pentru a încerca să identificăm fenomenul din zona respectivă (…) Se vor instala și stații de GPS cu care vom monitoriza deplasările faliilor, a  declarat Constantin Ionescu.

_____________________________

Institutul de Fizica a Pământului a venit miercuri cu noi precizări privind seismele din Oltenia. Fizicienii au aratat că zona era cunoscută pentru activitatea seismică slabă și moderată. Dar magnitudinea cutremururlui de ieri a depășit calculele fizicienilor, care potrivit observatiilor zonei se așteptau la seisme care să nu depășescă 5,5 grade. INFP va face monitorizări suplimentare cu aparatura specială în Gorj pentru a afla mai mute date.

Intensitatea epicentrală la al doilea cutremur a fost de 6 spre 7 grade. Au fost localităţi în zona epicentrală unde intensitatea a depăşit 7 grade. Cutremurul s-a simţit pe o arie foarte mare, până în Serbia, Ungaria, la Cluj, în zona de nord a României, a anunțat directorul INFP, Constantin Ionescu.

Aceste replici care au apărut şi vor mai apărea câteva zile la rând este de aşteptat să fie din ce în ce mai mici. De fapt, deja s-a văzut că s-au mai micşorat. Se poate lua în calcul şi eventual o replică mai mare, să zicem în jur de 4 sau peste 3…(…) Aceste sisteme de forţe care apar în scoarta terestră au un caracter neliniar, deci ele nu evoluează după un mod uşor de prezis. Au un caracter complex, chiar haotic. Şi atunci e greu să spui cu exactitate, neavând datele suficiente la acele adâncimi, ce se va întâmpla exact în viitor. Dar, în ceea ce priveşte activitatea acum, mă aştept să scadă din ce în ce mai mult, a explicat Radulian.

La rândul său, Constantin Ionescu, directorul institutului, a precizat că „aparatura nu prezice”, ci doar înregistrează mişcarea de la momentul când se produce.

Este o zonă seismică cunoscută, cu activitate slabă până acum. Ceea ce s-a întâmplat este cea mai mare intensitate seismică din ultimii 200 de ani din zonă. A fost o supriză pentru că calculele noastre indicau magnitudine maximă de 5,5 în acea zonă, a declarat seismologul Mircea Radulian.

S-a mai întâmplat o singură dată în istorie, acum vreo 80 de ani, în 1943, când un cutremur a fost înregistrat în zonă, de 5,2. Deci, e clar că a fost o intensificare pronunţată a activităţii şi bineînţeles că aceasta va schimba puţin harta de hazard seismic pentru zona respectivă, în sensul că pentru viitor vom avea în vedere cutremure mai mari decât cele pe care le ştiam noi,  a mai spus Mircea Radulian.

Reprezentanții INFP au subliniat că nu se pot face predicții ale cutremurelor: „Suntem la cheremul naturii”.

„Reţeaua seismică românească este una dintre reţelele cele mai dense din Europa, participă la diferite proiecte europene şi în acest moment avem un proiect în derulare în care, pe o arie foarte mare, România, Moldova, Grecia, toată zona balcanică, s-au instalat 1.000 de staţii pentru a se analiza procesul din zona Mării Adriatice„, a menţionat Ionescu.

Mihai Diaconescu, seismolog la INCDFP, a subliniat, la rândul său, că nu se poate, printr-o formulă, să fie aproximată activitatea pământului sau să se facă preziceri.

„De preziceri se ţin prezicătorii. Nu există nicio metodă de a face predicţie pentru cutremur şi asta nu în România, la nivel mondial. (…) Deci, plăcile se mişcă în permanenţă şi se întâmplă ca uneori să se acumuleze mai mult stres în placa respectivă. Nu există o formulă. Asta e. Suntem la cheremul naturii„, a afirmat Diaconescu.

În ceea ce priveşte o posibilă influenţă a cutremurelor din Turcia asupra activităţii seismice din zona Olteniei, Radulian a menţionat că e puţin probabilă, deoarece seismele din zona Târgu Jiu au fost mari, peste 5, şi de obicei aceste influenţe la distanţă mare se referă la cutremure mici, în zone foarte sensibile.

Acesta a mai afirmat că există un sistem de alertare seismică pentru zona Vrancea, care anunţă cu 25 de secunde înainte de a veni unda periculoasă în Bucureşti.

„Dar este o tehnologie, nu este o predicţie. Noi avem echipamente deasupra epicentrului unde se produce cutremurul, estimăm cât este energia din primele sosiri şi după aceea ştim cât va fi cutremurul. (…) Noi am construit această aplicaţie pentru a bloca gazele la intrarea în blocuri, a lega lifturile de la blocuri cu aplicaţia ca să trimită imediat liftul la parter, să blocheze infrastructuri periculoase cum ar fi procese chimice, nucleare sau alte infrastructuri. Această aplicaţie sau acest sistem, că e un sistem, este folosit la centrale nucleare din Bulgaria şi România, e transfrontalier”, a spus Ionescu.

Totodată, el a precizat că în zona judeţului Gorj se vor monta trei staţii seismice, care vor completa actuala reţea seismică cu date pentru a procesa mai mult fenomenul, pentru a şti care sunt mişcările faliilor din zona respectivă.

De asemenea, se vor instala şi 5 staţii de GPS, cu ajutorul cărora se vor monitoriza mişcările de deplasare ale faliilor şi care au capacitatea de a da informaţiile ce vor fi folosite pentru a face hărţile de microzonare.

Efectele cutremurului de marţi au fost înregistrate în 22 localităţi din cinci judeţe – Gorj, Dolj, Hunedoara, Mehedinţi şi Vâlcea, fiind înregistrate apeluri la 112 prin care au fost semnalate probleme medicale, fisuri ale imobilelor şi elemente de construcţie desprinse.

„Cea mai mare parte a problemelor medicale semnalate au vizat atacuri de panică în rândul a nouă persoane, patru persoane din judeţul Gorj au prezentat traumatisme provocate de diverse elemente de construcţie, fiind transportate la spital, iar o persoană a rămas blocată în lift, într-un bloc din municipiul Târgu Jiu şi a fost extrasă de echipajele de intervenţie”, potrivit Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU).

Ca urmare a căderilor de obiecte de pe clădiri, au fost avariate şase autoturisme în Târgu Jiu. Pe Defileul Jiului au căzut stânci care au fost îndepărtate de reprezentanţii Drumurilor Naţionale.

„În judeţul Gorj, în municipiul Târgu Jiu au fost semnalate avarii reprezentate de fisuri în pereţi, desprinderi ale unor elemente de construcţie la 48 imobile, din care 20 case de locuit, 15 blocuri, două biserici, un spaţiu comercial, trei obiective economice, şapte sedii de instituţii prezintă fisuri, crăpături, tencuială căzută şi elemente de construcţie căzute sau în pericol să cadă”, arată sursa citată.

De asemenea, au mai fost semnalate avarii uşoare la mai multe coşuri de fum de la unele blocuri de locuit din zona Debarcader din Târgu Jiu. Efecte au fost înregistrate în alte zece localităţi din judeţ, respectiv Bumbeşti-Jiu, Rovinari, Tismana, Arcani, Băleşti, Godineşti, Bâlteni, Stejari, Leleşti, Albeni care au constat în fisuri la diferite corpuri de clădire, la acoperişuri, la coşuri de fum etc.

O altă zonă afectată de undele seismice a fost judeţul Hunedoara unde au fost identificate, de asemenea, efecte în şapte localităţi, ce au constat în fisuri la diferite corpuri de clădire, scări de bloc sau balcoane.

„Până la acest moment, nu au fost identificate situaţii care să pună în pericol viaţa cetăţenilor, în zonele unde seismul a fost resimţit”, precizează DSU.

De asemenea, echipajele operative, autorităţile locale şi celelalte instituţii implicate în gestionarea acestei situaţii continuă să desfăşoare misiuni în teren, în scopul identificării soluţiilor optime pentru revenirea în cel mai scurt timp la starea de normalitate. În cazul seismelor, sistemul RO-ALERT nu va difuza notificări, anterior declanşării acestora, subliniază DSU.

Ulterior producerii cutremurului, în cazul în care acesta generează consecinţe grave, vor putea fi difuzate mesaje de avertizare a populaţiei, cu măsuri de protecţie adecvate, cum ar fi puncte de distribuţie a ajutoarelor de urgenţă.