Depresia nu este cauzată de un dezechilibru chimic în creier
Depresia este una dintre cele mai frecvente tulburări psihologice și afectează aproximativ 5% din populația României. Cauzele depresiei au fost îndelung dezbătute, iar principalul motiv pentru declanșarea acestei afecțiuni a fost pus pe seama unui „dezechilibru chimic” din creier. Mai precis, un nivel scăzut de serotonină. Cunoscută și sub numele de „hormonul fericirii,” serotonina contribuie la menținerea unei bune dispoziții la nivelul întregului organism. Tot serotonina este hormonul care are capacitatea să reducă anxietatea și are un rol activ în asigurarea unui somn odihnitor.
Dar teoria serotoninei în depresie a fost promovată intens de industria farmaceutică, precum și de organizații de renume din domeniu. Acest lucru a determinat tot mai mulți oameni să perceapă dificultățile lor psihologice ca rezultate ale unor procese chimice precare ale creierului.
Astfel, pentru a restabili nivelurile hormonul fericirii, tratamentul pentru depresie s-a bazat tot mai mult pe medicamentele antidepresive, prezentate la scară largă ca fiind prima și cea mai bună abordare de intervenție. Cu toate acestea, mulți dintre cei care beneficiază de tratament medicamentos pentru tratarea depresiei constată că ameliorarea este incompletă și însoțită de efecte secundare supărătoare. În plus, unele cercetările au arătat că efectele medicamentelor nu s-au dovedit a fi mai bune decât cele obținute prin placebo.
Astfel, echipa de la UCL a revizuit o serie largă de studii relevante referitoare la relația dintre serotonină și depresie. În plus, studiul UCL nu este o simplă cercetare. Este o recenzie umbrelă – o trecere în revistă a meta-analizelor și a altor analize, unde s-au analizat zeci de mii de pacienți.
„Este întotdeauna dificil să dovedești un lucru negativ, dar cred că putem spune cu siguranță că, după analiza unui număr mare de cercetări efectuate de-a lungul mai multor decenii, nu există dovezi convingătoare că depresia este cauzată de anomalii ale serotoninei, în special de niveluri mai scăzute sau de o activitate redusă a serotoninei … Mulți oameni iau antidepresive pentru că au fost îndemnați să creadă că depresia lor are la bază o cauză biochimică, dar noua noastră cercetare sugerează că această convingere nu este susținută de dovezi.”, spune Joanna Moncriff, liderul studiului.
Astfel, cercetătorii de la UCL au identificat o legătură extrem de strânsă între evenimentele traumatice din viața unei persoane și apariția depresiei. Ei susțin că stresul generat de șocuri emoționale joacă un rol mai important în apariția acestei tulburări decât procesele interne ale creierului. În plus, depresia este un subiect complex și nu poate fi redusă la o simplă ecuație chimică, a mai adăugat Moncriff. Pe scurt, dacă depresia nu este declanșată de nivelurile mai scăzute de serotonină din creier, antidepresivele, care promit creșterea hormonului fericirii, nu reprezintă o soluție pentre tratarea acestei tulburări.
De asemenea, autorii au descoperit dovezi conform cărora persoanele care au folosit antidepresive au avut niveluri mai scăzute de serotonină în sânge. Aceștia au concluzionat că unele dovezi sunt în concordanță cu posibilitatea ca utilizarea pe termen lung a antidepresivelor să reducă concentrațiile de serotonină. Cercetătorii spun că o creștere a serotoninei pe care unele antidepresive o produc pe termen scurt ar putea duce la schimbări în creier care produc exact efectul opus pe termen lung.
Studiul UCL nu a analizat eficacitatea antidepresivelor, dar autorii încurajează continuarea cercetărilor și consilierea în ceea ce privește tratamentele care ar putea să se concentreze mai degrabă pe gestionarea evenimentelor traumatice din viața oamenilor. Ei susțin că tratarea depresiei ar trebui abordată prin psihoterapie sau exerciții fizice.
Profesorul Moncrieff a declarat: „Părerea noastră este că pacienților nu ar trebui să li se spună că depresia este cauzată de un nivel scăzut de serotonină sau de un dezechilibru chimic și nu ar trebui să fie făcuți să creadă că antidepresivele acționează prin abordarea acestor anomalii nedovedite. Nu înțelegem ce anume fac antidepresivele asupra creierului, iar faptul că le oferim oamenilor acest tip de dezinformare îi împiedică să ia o decizie în cunoștință de cauză cu privire la administrarea sau nu a antidepresivelor.”
Un articol de Maria Chiriță