Finlanda a devenit al 31-lea membru al NATO, iar frontiera Alianței cu Rusia s-a dublat. Jens Stoltenberg: Este o zi istorică

Aderarea Finlandei la alianță nord atlantică este cea mai rapidă din istoria de 74 de ani a NATO. Cererea a fost depusă pe fondul invaziei ruse în Ucraina în mai anul trecut. Finlanda a parcurs cu rapiditate pașii necesari integrării în alianța nord atlantică, în condițiile în care avea deja o armată bine pregătită, intreroperabilă cu trupele NATO, formată din 24 de mii de militari activi și până la 900 de mii de rezerviști. Este un număr foarte mare pentru o țară de doar 5 milioane de locuitori, dar care nu a renunțat niciodată după război la serviciul militar obligatoriu.

Prin intrarea Finlandei în NATO, granița alianței cu Federația Rusă practic se dublează, la 2600 de kilometri.

Autorul de facto al extinderii rapide a celei mai puternice alianțe militare din lume este Vladimir Putin, care prin invadarea Ucrainei a obținut exact contrariul a ce și-a dorit: mai multe state aliate, mai aproape de granița sa. Moscova a răspuns cu amenințări la primirea Finlandei în alianța nord atlantică.

Serghei Șoigu, ministrul rus al Apărării: „În aceste condiţii, luăm măsuri de retaliere şi apărare a uniunii statale. Avioane de atac la sol din Belarus au fost dotate astfel încât să poată efectua lovituri asupra ţintelor inamice cu arme nucelare. În plus, sisteme tactice de rachete Iskander-M au fost predate forţelor bieloruse. Acestea pot folosi atât arme convenţionale, cât şi nucleare.”

Deși a depus cerere de aderare în același timp cu Finlanda, Suedia rămâne deocamdată în afara alianței, din cauza opoziției Turciei, care acuză regatul nordic de faptul că protejează pe teritoriul său așa numiți teroriști kurzi.

Drapelul Finlandei a fost arborat în premieră la sediul NATO

Drapelul Finlandei a fost arborat pentru prima dată la sediul NATO din Bruxelles, în cadrul unei ceremonii la care au participat secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, preşedintele Finlandei, Sauli Niniisto, miniştri de externe ai statelor aliate, ambasadorii şi reprezentanţii militari ai ţărilor membre.

Drapelul Finlandei, o cruce albastră pe fond alb, a fost arborat în premieră alături de cele ale celorlalte 30 de state membre, între cele ale Estoniei şi Franţei, urmând principiul ordinii alfabetice.

Ministrul finlandez de externe Pekka Haavisto a încheiat procesul de aderare cu mai puţin de o oră înainte de ceremonia de arborare a drapelului, înmânându-i instrumentul de aderare secretarului de stat american Antony Blinken la sediul NATO din Bruxelles.

Mai târziu, Antony Blinken a dat publicităţii un comunicat în cadrul căruia s-a declarat „mândru” să primească Finlanda în NATO.

„Când (Vladimir) Putin a lansat războiul său brutal de agresiune împotriva poporului ucrainean, el credea că poate să divizeze Europa şi NATO. S-a înşelat. Astăzi suntem mai uniţi ca niciodată”, a declarat Blinken într-un comunicat.

„Mă bucur să primesc Finlanda în NATO ca al 31-lea aliat”, a mai afirmat Blinken, promiţând că va continua să apere „fiecare centimetru” din teritoriul Alianţei.

––––––––––––––––––––––––––

ACTUALIZARE 16.00 Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și președintele Finlandei, Sauli Niinistö, fac declarații de presă la Bruxelles.

Jens Stoltenberg: Finlanda are cei mai puternici aliaţi din lume. (Vladimir) Putin a vrut să menţină uşa închisă la NATO. Astăzi îi arătăm că a eşuat. În loc de mai puţin NATO, a realizat mai mult NATO. Finlanda a devenit o membră deplină a Alianţei şi va participa la toate întâlnirile şi structurile Alianţei. Dar cel mai important este că Finlanda va fi acoperită de garanţiile de securitate ale NATO, de articolul 5 al Tratatului NATO

Mulțumesc că ați fost alături de noi pe tot parcursul acestui drum. Este o zi minunată pentru Finlanda și înțeleg că este o zi importantă și pentru NATO. Sperăm să fim 32 de membri în curând, sperăm ca și Suedia să adere la NATO, a declarat președintele Sauli Niinistö.

Alte declarații ale președintelui finalandez:

– Este o zi măreaţă pentru Finlanda şi o zi importantă şi pentru NATO. Vreau să văd că procesul de extindere de la 30 la 31 va fi urmat de trecerea la 32. Facem tot ce putem, împreună cu aliaţii, pentru a obţine aderarea cât mai rapidă a Suediei, care este foarte importantă pentru Finlanda

– Ne-am dezvoltat mereu capabilităţile lucrând împreună cu NATO, an de an, aşa că nu este nimic atât de nou. Nu cred că în viaţa de zi cu zi oamenii văd foarte multe schimbări. Dar avem mai mult sentimentul că trăim într-o lume mai stabilă.

Finlanda a cerut oficial aderarea la Alianţa nord-atlantică la scurt timp după războiul declanşat de Rusia în Ucraina. Luna aceasta a primit şi ultimele aprobări din partea parlamentelor din Ungaria şi Turcia. O cerere similară de aderare a formulat şi Suedia, dar, deocamdată, acest lucru nu a fost aprobat de toate statele membre ale alianţe.

Jens Stoltenberg rămâne însă optimist: „Acum nu mulţi ani credeam că este de neconceput ca Finlanda să se alăture NATO. Acum devine membru cu drepturi depline în cadrul alianţei noastre, iar acest moment este cu adevărat istoric. Şi ne vom asigura că şi Suedia va deveni membru NATO. Să nu uităn că toţi aliaţii au fost de acord să-i invităm şi cu toţii am semnat protocolul de aderare. Nu vor fi trupe NATO în Finlanda fără acordul Finlandei. Scopul NATO este de descurajare şi apărare, nu este să provoace un conflict, ci să-l evite. Şi orice neînţelegere sau calcul greşit sunt periculoase. Şi prin aderarea deplină vrem să nu lăsăm loc de asemenea calcule greşite şi Moscova să ştie că NATO este pregătită să apere Finlanda, lucru care va face Finlanda mai sigură, NATO mai puternică şi pe noi toţi mai siguri.„

Odată cu aderarea Finlandei, frontiera NATO cu Rusia se dublează, notează BBC.

Finlanda împarte o frontieră de 1 340 km cu Rusia și a solicitat oficial aderarea la NATO împreună cu Suedia în mai anul trecut, din cauza războiului din Rusia. Ambele țări adoptaseră anterior o politică de nealiniere. Însă, după invazia din Ucraina, au ales protecția articolului 5 al NATO, care prevede că un atac asupra unui membru este un atac asupra tuturor.  Aceasta înseamnă că, dacă Finlanda ar fi invadată, toți membrii NATO – inclusiv SUA – ar veni în ajutorul ei.

Steagul Finlandei va fi ridicat în fața sediului NATO alături de cele ale celorlalte 30 de state membre ale alianței înainte de întrunirea miniștrilor de externe NATO.

CITIȚI ȘI:

Ministrul Bogdan Aurescu participă, marţi şi miercuri, la reuniunea miniştrilor de Externe din statele NATO, la Bruxelles