FOTBAL | Douăsprezece mari cluburi europene au lansat o Super Ligă concurentă Ligii Campionilor. Comisar european: Proiectul, contrar valorilor Uniunii Europene. Răzvan Burleanu, FRF: Super Liga poate să distrugă modelul european al sportului
ACTUALIZARE, ora 12.15: Preşedintele Federaţiei Române de Fotbal, Răzvan Burleanu, a afirmat, luni, referitor la înfiinţarea unei Super Ligi de către 12 mari cluburi europene, că această competiţie riscă să distrugă modelul european al sportului, bazat pe sistemul de retrogradare şi promovare.
„Această competiţie poate să distrugă modelul european al sportului care este bazat pe un sistem de retrogradare – promovare şi totodată pe principiul solidarităţii. Din punctul meu de vedere cluburile care vor face pasul către această competiţie au interese exclusiv financiare şi nu sunt absolut deloc interesate de pasiune suporterilor, de investiţiile făcute în propriile academii. Tratează echipele de fotbal, şi mă refer la acţionariatul acestor cluburi, ca un produs de entertainment”, a declarat Burleanu la EuropaFM.
„Reacţia comună a UEFA, FIFA, a federaţiilor naţionale din Anglia, Italia şi Spania şi a ligilor profesioniste din aceste ţări şi faptul că toate împărtăşesc acelaşi punct de vedere reprezintă un semn clar că ideea Superligii are alte obiective decât cele asumate de fotbalul european. De menţionat că şi European Club Association este împotriva acestui proiect. Această nouă competiţie ar putea distruge un model european al sportului care are în centrul său meritul sportiv, sistemul de promovare/retrogradare şi, în acelaşi timp, principiul solidarităţii”, a completat Burleanu, răspunzând unei solicitări AGERPRES.
Oficialul FRF consideră că o astfel de competiţie nu poate avea succes pe termen mediu şi lung: „Din punctul meu de vedere, cluburile implicate în acest proiect au interese exclusiv financiare şi nu sunt deloc interesate de pasiunea şi emoţia suporterilor şi de investiţii care să se întoarcă în fotbal la toate nivelurile. Acţionariatul acestor cluburi, mare parte dintre acestea fiind deţinute de capital american, tratează propriile echipe de fotbal doar ca pe un produs de entertainment, iar singurul obiectiv este maximizarea profitului cu orice preţ. Prin urmare, nu cred că o asemenea competiţie poate avea succes pe termen mediu şi lung, cu atât mai mult cu cât toate forurile fotbalistice au avut o poziţie fermă şi au anunţat excluderea cluburilor din competiţiile europene şi interne, atât timp cât acestea aderă la acest proiect îndreptat împotriva tuturor valorilor şi principiilor din fotbalul european”.
Douăsprezece mari cluburi au oficializat luni lansarea Super Ligii, o competiţie privată care va face concurenţă actualei Ligi a Campionilor, o declaraţie de război căreia UEFA a promis că îi va da replica, excluzând echipele disidente şi pe jucătorii acestora, informează AFP. „Sezonul inaugural va debuta cât mai rapid posibil”, adaugă textul, fără să fixeze un calendar precis. Acest proiect, explică promotorii săi, este menit să „genereze resurse suplimentare pentru toată piramida fotbalului”.
„În schimbul angajamentului lor, cluburile fondatoare vor primi o plată unică de aproximativ 3,5 miliarde euro destinată exclusiv investiţiilor în infrastructură şi vor compensa impactul crizei Covid-19”, se mai arată în comunicat.
Dacă aceste cifre vor fi confirmate, noua competiţie va genera venituri mult mai mari decât cele obţinute de UEFA pentru toate întrecerile sale la nivel de club (Liga Campionilor, Europa League şi Supercupa Europei), care au generat o reţetă de 3,2 miliarde euro din drepturile de televizare în sezonul 2018-2019, înainte de pandemia care a afectat grav piaţa europeană a drepturilor sportive.
Potrivit promotorilor săi, Super Liga ar urma să funcţioneze ca un sezon regulat între 20 de cluburi, în 15 dintre ele („cluburile fondatoare”) fiind calificate automat în fiecare an, iar celelalte cinci primind invitaţii, „printr-un sistem bazat pe performanţa lor din sezonul precedent”.
La sfârşitul acestei prime faze, care va debuta la începutul lunii august, vor fi organizate play-off-urile de final de sezon, până în luna mai, pentru decernarea trofeului.
UEFA a reacţionat, deja, în cursul zile de duminică, după publicarea primelor informaţii referitoare la noua competiţie „rebelă”. Forul fotbalistic european a anunţat că va exclude cluburile care vor participa la o Super Ligă privată.
„Câteva cluburi engleze, spaniole şi italiene ar putea prevedea să anunţe înfiinţarea unei aşa-zise ‘Super Ligi’ închise”, a scris UEFA într-un comunicat, calificând acest proiect drept „cinic”.
„Aşa cum a anunţat anterior FIFA (…), cluburilor în cauză le va fi interzisă participarea în orice altă competiţie la nivel naţional, european sau mondial, iar jucătorilor lor le-ar putea fi refuzată posibilitatea de a reprezenta echipele lor naţionale”, a indicat UEFA.
Deja formulată în ianuarie de UEFA şi FIFA ca reacţie la un zvon asemănător, ameninţarea cu excluderea cluburilor disidente ar avea mari consecinţe, fiindcă jucătorii implicaţi nu ar mai participa la meciurile echipelor lor naţionale.
Rămâne de văzut însă dacă această ameninţare este conformă cu legislaţia europeană a concurenţei, ceea ce sugerează o posibilă bătălie juridică.
Lansarea acestei Super Ligi vine în momentul în care UEFA şi-a convocat Comitetul Executiv, luni dimineaţă, pentru a aproba o revizuire a Ligii Campionilor până în 2024.
ACTUALIZARE, ora 12.00: Proiectul Super Ligii, anunţat luni de douăsprezece cluburi de top, este contrar valorilor europene de „diversitate” şi „incluziune”, a estimat Margaritis Schinas, vicepreşedintele Comisiei Europene, într-un mesaj postat pe Twitter, informează AFP.
„Trebuie să apărăm un model european de sport bazat pe valori, diversitate şi incluziune. Nu se pune problema rezervării sale pentru puţinele cluburi bogate şi puternice care doresc să rupă legăturile” cu federaţiile naţionale, a scris Schinas, comisar responsabil cu protejarea mediului de viaţă european.
Ruperea legăturilor cu aceste federaţii ar însemna renunţarea la sprijinul pentru „fotbalul amator de bază”, susţine de asemenea, înaltul responsabil al executivului european.
„Universalitatea, incluziunea şi diversitatea sunt elemente cheie ale sportului european şi ale modului nostru de viaţă european”, insistă comisarul grec.
Cluburile AC Milan, Arsenal Londra, Atletico Madrid, Chelsea Londra, FC Barcelona, Inter Milano, Juventus Torino, FC Liverpool, Manchester City, Manchester United, Real Madrid şi Tottenham Hotspur au anunţat oficial, luni, lansarea unei noi competiţii, „The Super League”, menită să „genereze resurse suplimentare pentru toată piramida fotbalului”.
Federaţia internaţională de fotbal (FIFA) a reacţionat imediat după anunţul celor douăsprezece cluburi europene subliniind că „nu poate decât să dezaprobe o Ligă europeană închisă şi disidentă, în afara structurilor fotbalului”, subliind totodată că „se poziţionează ferm în favoarea solidarităţii în fotbal şi a unui model de redistribuire echitabilă”.
Noua competiţie urmează să fie lansată „cât mai rapid posibil”, urmând să genereze venituri mai mari decât actuala Ligă a Campionilor, conform unui comunicat difuzat luni de cele 12 cluburi europene de top.
UEFA a reacţionat, deja, în cursul zile de duminică, după publicarea primelor informaţii referitoare la noua competiţie „rebelă”. Forul fotbalistic european a anunţat că va exclude cluburile care vor participa la o Super Ligă privată.
„Douăsprezece dintre cele mai mari cluburi europene anunţă că au ajuns un acord pentru crearea unei noi competiţii, ‘The Super League’, guvernată de cluburile fondatoare. AC Milan, Arsenal, Atletico Madrid, Chelsea FC, FC Barcelona, Inter Milano, Juventus, Liverpool, Manchester City, Manchester United, Real Madrid şi Tottenham s-au unit în calitate de cluburi fondatoare”, se poate citi într-un comunicat difuzat pe site-urile unora dintre aceste grupări.
„Sezonul inaugural va debuta cât mai rapid posibil”, adaugă textul, fără să fixeze un calendar precis.
Acest proiect, explică promotorii săi, este menit să „genereze resurse suplimentare pentru toată piramida fotbalului”.
„În schimbul angajamentului lor, cluburile fondatoare vor primi o plată unică de aproximativ 3,5 miliarde euro destinată exclusiv investiţiilor în infrastructură şi vor compensa impactul crizei Covid-19”, se mai arată în comunicat.
Dacă aceste cifre vor fi confirmate, noua competiţie va genera venituri mult mai mari decât cele obţinute de UEFA pentru toate întrecerile sale la nivel de club (Liga Campionilor, Europa League şi Supercupa Europei), care au generat o reţetă de 3,2 miliarde euro din drepturile de televizare în sezonul 2018-2019, înainte de pandemia care a afectat grav piaţa europeană a drepturilor sportive.
Potrivit promotorilor săi, Super Liga ar urma să funcţioneze ca un sezon regulat între 20 de cluburi, în 15 dintre ele („cluburile fondatoare”) fiind calificate automat în fiecare an, iar celelalte cinci primind invitaţii, „printr-un sistem bazat pe performanţa lor din sezonul precedent”.
La sfârşitul acestei prime faze, care va debuta la începutul lunii august, vor fi organizate play-off-urile de final de sezon, până în luna mai, pentru decernarea trofeului.
UEFA a reacţionat, deja, în cursul zile de duminică, după publicarea primelor informaţii referitoare la noua competiţie „rebelă”. Forul fotbalistic european a anunţat că va exclude cluburile care vor participa la o Super Ligă privată.
„Câteva cluburi engleze, spaniole şi italiene ar putea prevedea să anunţe înfiinţarea unei aşa-zise ‘Super Ligi’ închise”, a scris UEFA într-un comunicat, calificând acest proiect drept „cinic”.
„Aşa cum a anunţat anterior FIFA (…), cluburilor în cauză le va fi interzisă participarea în orice altă competiţie la nivel naţional, european sau mondial, iar jucătorilor lor le-ar putea fi refuzată posibilitatea de a reprezenta echipele lor naţionale”, a indicat UEFA.
Deja formulată în ianuarie de UEFA şi FIFA ca reacţie la un zvon asemănător, ameninţarea cu excluderea cluburilor disidente ar avea mari consecinţe, fiindcă jucătorii implicaţi nu ar mai participa la meciurile echipelor lor naţionale.
Rămâne de văzut însă dacă această ameninţare este conformă cu legislaţia europeană a concurenţei, ceea ce sugerează o posibilă bătălie juridică.
Lansarea acestei Super Ligi vine în momentul în care UEFA şi-a convocat Comitetul Executiv, luni dimineaţă, pentru a aproba o revizuire a Ligii Campionilor până în 2024.
Florentino Perez, preşedintele clubului Real Madrid, a fost cel ales de cele 12 cluburi fondatoare să prezideze noua Super Ligă europeană, despre care a afirmat că ”va ajuta fotbalul la toate nivelurile”, transmite EFE.
”Fotbalul este unicul sport global în lume cu peste 4 miliarde de suporteri şi responsabilitatea noastră ca mari cluburi este să răspundem dorinţelor fanilor. Vom ajuta fotbalul la toate nivelurile pentru a-şi ocupa locul de drept în lume”, a declarat Perez pe pagina de web a clubului madrilen, după anunţul înfiinţării Super Ligii.
Andrea Agnelli, preşedintele clubului italian Juventus Torino, ales vicepreşedinte al Super Ligii, a promis că va transforma în realitate visul suporterilor de fotbal cu meciuri mari şi de formă continuă prin intermediul noii competiţii.
”Cele 12 cluburi fondatoare reprezintă miliarde de fani din toată lumea. Ne-am reunit în acest moment critic, pentru a transforma competiţia europeană, oferind sportului pe care îl iubim o fundaţie sustenibilă pentru viitor, sporind în mod substanţial solidaritatea şi dând fanilor şi jucătorilor amatori un vis şi meciuri de maximă calitate care vor alimenta pasiunea lor pentru fotbal”, a declarat Agnelli.
Al doilea post de vicepreşedinte al Super Ligii europene va fi ocupat de Joel Glazer, coproprietar al lui Manchester United: ”Prin reunirea celor mai bune cluburi şi jucători din lume pentru a juca unul împotriva celuilalt pe tot parcursul sezonului, Super Liga va deschide un nou capitol pentru fotbalul european, asigurând o competiţie şi facilităţi de top şi un sprijin financiar sporit pentru piramida fotbalului în general”.
Real Madrid, Atletico Madrid, FC Barcelona, Manchester United, FC Liverpool, Arsenal Londra, Chelsea Londra, Tottenham Hotspur, Manchester City, Inter Milano, AC Milan şi Juventus Torino sunt cluburile fondatoare ale Super Ligii. De notat absenţa a doi mari coloşi europeni, Bayern Munchen şi Paris Saint-Germain.
sursa agerpres