Găsit pe stradă, tratat pentru o boală pulmonară avansată, ajutat să își facă buletin și să își găsească un adăpost. Se întâmplă la spitalul „Victor Babeș” din Timișoara

Valeriu Drăgan are 60 de ani. Are o poveste de viață sfâșietoare. A dus ani de zile o viață normală, însă, la un moment dat, totul s-a dărâmat ca un castel de nisip. Nu a fost niciodată căsătorit și nu are copii, așa că este singur pe lume.

De mai bine de 20 de ani trăiește pe stradă, iar viața în frig și printre gunoaie l-a îmbolnăvit. La jumătatea lunii septembrie a fost ridicat de pe stradă de un echipaj de ambulanță și a ajuns la spitalul „Victor Babeș” din Timișoara. De două luni, salonul de spital îi este casă.

Potrivit medicilor, boala sa pulmonară este avansată, iar bărbatul are nevoie de asistență medicală continuă.

Conform procedurilor, după ce a fost tratat, ar fi trebuit externat. Cadrele medicale au refuzat însă să-l scoată pur și simplu în stradă.

De când este internat în spital, angajații unității sanitare s-au străduit să îi facă un buletin și să îi găsească un adăpost.

Din păcate, cazul lui Valeriu Drăgan nu este singular. Anul trecut, un alt pacient a stat luni de zile în spital, din mila cadrelor medicale.

Deși spitalul „Victor Babeș” din Timișoara este principala unitate sanitară de lupta anti-COVID din vestul țării, conducerea spitalului susține că va avea grijă în continuare și de aceste cazuri. În Timișoara nu există niciun adăpost medico-social care să aparțină instituțiilor statului. Cele private nu primesc, pentru îngrijiri paleative, oameni fără adăpost sau fără aparținători.