Gianni Infantino, șeful FIFA: „Astăzi mă simt qatariot, arab, african, gay și lucrător imigrant”. De ce unii arabi și musulmani se simt atacați de reportajele despre Cupa Mondială din Qatar

„Astăzi mă simt qatariot. Astăzi mă simt arab. Astăzi mă simt african. Astăzi mă simt gay. Astăzi mă simt persoană cu dizabilități. Astăzi mă simt lucrător imigrant”, a declarat sâmbătă șeful FIFA, Gianni Infantino, comparându-și propria situație, ca fiu roșcat al unei familii de imigranți, cu cea a comunităților marginalizate. Empatia sa față de Qatar s-a datorat avalanșei de critici cu care națiunea s-a confruntat în presa occidentală pentru găzduirea turneului.

Acesta susține că este ipocrit din partea Occidentului să dea lecții de moralitate altora. Aceste declarații făcute în ajunul Cupei Mondiale au devenit virale și au generat multă furie.

În perioada premergătoare turneului, acoperirea mediatică occidentală a fost dominată de controversele din jurul evenimentului, mai degrabă decât de sportul în sine, inclusiv de regulile privind persoanele LGBTQ și restricțiile sociale. BBC, televiziunea public din Marea Britanie, nu a transmis ceremoniei de deschidere a Mondialului, alegând în schimb să dezbată criticile aduse națiunii-gazdă. BBC a precizat că a difuzat ceremonia pe platforma de video la cerere (VoD) a televiziunii.

Ceremonia de deschidere de duminică, cu tematică beduină, a început cu o cântăreață care a îmbrăcat o burqa tradițională, un fel de acoperire a feței care a fost interzisă în mai multe țări europene. Ea a citat, de asemenea, un verset din Coran care spune că Dumnezeu a creat omenirea în „națiuni și triburi” pentru ca acestea să se cunoască între ele.

Unele hoteluri din țară oferă vizitatorilor coduri QR pentru a învăța despre islam, iar voluntarii musulmani i-au învățat pe vizitatori despre moda islamică.

Comitetul Suprem pentru Livrare și Moștenire (SC) din Qatar, care este responsabil de supravegherea proiectelor de infrastructură și de planificarea Cupei Mondiale, nu a răspuns solicitărilor pentru mai multe explicații.

Dar, într-o declarație anterioară, SC a declarat că și-a asumat să organizeze o Cupă Mondială „incluzivă și fără discriminare”.

„Toată lumea este binevenită în Qatar, dar suntem o țară conservatoare și orice manifestare publică de afecțiune, indiferent de orientare, este dezaprobată. Cerem pur și simplu ca oamenii să ne respecte cultura”, a precizat Comitetul.

Vizibilitatea simbolurilor islamice în Qatar nu a fost trecută cu vederea de cei prezenți. O glumă făcută în direct, de un jurnalist francez, despre prezența a „o mulțime de moschee” în țară a provocat indignare în rândul musulmanilor pe rețelele de socializare. De asemenea, agențiile de știri occidentale au fost acuzate de propagarea de stereotipuri despre arabi și musulmani.

Luni, cotidianul Times of London a scris: „Qatarienii nu sunt obișnuiți să vadă femei îmbrăcate în haine occidentale în țara lor”, într-o explicație foto care a fost ulterior ștearsă după ce a fost semnalată pe rețelele de socializare. Aproximativ 87% din populația țării, de 2,9 milioane de locuitori, este formată din expați, dintre care mulți sunt occidentali.

„Cred că presa occidentală este părtinitoare, deoarece nu vrea să vadă un succes al musulmanilor sau arabilor la găzduirea unei Cupe Mondiale de fotbal într-o țară din lumea a treia”, a declarat Najd Al-Mohanadi, un qatarez în vârstă de 20 de ani.

Dar unele persoane din mass-media occidentală s-au pronunțat împotriva stereotipurilor și a presupuselor prejudecăți. Ayman Mohyeldin, un prezentator MSNBC, a declarat că acoperirea mediatică recentă a Qatarului arată „profunzimea prejudecăților occidentale, indignarea morală și, poate cel mai important, standardele duble”.

„Întotdeauna am pus la îndoială criticile, deoarece imigranții din întreaga regiune suportă condiții de trai precare pentru un salariu mizer, lucrând în același timp în condiții fizice și psihice extenuante”, a declarat Mira Al Hussein, un cercetător postdoctoral din Emiratele Arabe Unite care studiază la Universitatea Oxford din Anglia.

James Lynch, director al organizației non-profit pentru drepturile omului FairSquare și fost diplomat britanic în Qatar, a declarat că, deși o parte din acoperirea mediatică a evenimentelor din Qatar în Occident a întărit stereotipurile negative despre lumea arabă musulmană, majoritatea criticilor au fost „corecte și proporționale”.

„Este absolut corect să semnalăm cazuri de acest tip de acoperire mediatică, dar este greșit să generalizăm deoarece toate sau majoritatea criticilor provin din cauza rasismului”, a spus el.

Lucrătorii din țară continuă să „se confrunte cu condiții de muncă dure și abuzive și cu o exploatare severă, muncitorii din construcții fiind printre cei mai expuși riscului”, a spus el, adăugând că femeile din Qatar și persoanele LGBTQ „se confruntă cu o discriminare gravă, atât în lege, cât și în practică”.

Criticii acoperirii mediatice occidentale a Qatarului au replicat că alte țări cu un bilanț îndoielnic în materie de drepturile omului nu au beneficiat de o astfel de examinare atunci când au găzduit evenimente sportive globale.

Maryam AlHajri, cercetătoare la Institutul de Studii Postuniversitare din Doha, a declarat că o parte din retorica recentă din jurul Qatarului arată că unii critici occidentali au fost mai preocupați să alimenteze un „discurs orientalist”, referindu-se la un limbaj care impune viziunea occidentală asupra lumii, decât de drepturile omului.

Sursa: CNN