Ițele politicii din spatele Nordstream 2

Între timp, toate aceste companii s-au retras din proiect. Nemenționarea altor companii pasibile de sancțiuni permite continuarea proiectului, oferind totodată administrației timp pentru discuții cu Germania pe această temă, ea putându-și formula totodată propria politică legată de acest proiect.

Raportul a ajuns și în Congres unde, în special republicanii, au cerut explicații.

În cazul în care ar fi terminată, conducta ar permite companiei Gazprom, care are monopol pe exportul de gaze din Rusia, să renunțe în primul rând la tranzitul prin Ucraina, care asigura de atâția ani livrarea gazelor în Europa. Congresmenii se tem că Nord Stream 2 va întări poziția Rusiei pe piața energetică europeană, punând astfel capăt oricărei greutăți politice pe care Ucraina ar mai avea-o în disputele sale cu Rusia și sporind totodată influența Moscovei pe continent.

Casa Albă a menționat deja că NORDSTREAM 2 este un acord prost. Totuși, raportul departamentului de stat nu împiedică finalizarea lucrărilor. O explicație ar fi că noua administrație de la Washington caută să îmbunătățească relațiile cu Berlinul, deteriorate de scepticismul fostului președinte Donald Trump față de Nato. Dar și din cauza criticilor cancelarului Angela Merkel la adresa politicii lui Trump privind prioritatea Americii.

Lucrările s-au reluat, iar gazoductul e gata în proporție de 90 la sută.