ÎCCJ va ataca la CCR legea privind eliminarea pensiilor speciale. Vicepremierul Cătălin Predoiu: N-ar fi un eveniment inedit. Înalta Curte își manifestă un rol destul de proactiv în ultimii ani în a sesiza CCR

Magistrații sunt cei mai nemulțumiți de creșterea vârstei de pensionare, au declarat surse de la vârful Înaltei Curți de Casație și Justiție, citate la Telejurnal. Noua lege introduce gradual limite de vârstă pentru pensionare, astfel încât, în 2024, magistrații să iasă la pensie doar dacă au împlinit 50 de ani, iar în 2035, doar dacă au împlinit 60 de ani.

Judecătorii spun că noua lege creează discriminări în sistem și au dat următorul exemplu: chiar dacă doi magistrați au aceeași vechime în profesie, unul care este născut cu o lună mai târziu ar putea ieși la pensie la 60 de ani, față de primul care ar putea ieși acum, la doar 48 de ani.

O altă nemulțumire e legată de supraimpozitarea cu 15% a pensiilor și de recalcularea celor aflate în plată, astfel încât să nu mai depășească salariile. Magistrații sunt deranjați că nu ar putea cumula pensia cu un salariu de la stat. Vicepremierul Cătălin Predoiu a explicat însă că legea pensiilor speciale va intra în vigoare abia peste 5 ani, tocmai pentru a evita blocaje.

Ministrul Finanţelor, Marcel Boloș, a dat câteva explicaţii privind impactul bugetar al legii, după ce opoziţia a acuzat secretizarea acestor informaţii: „Este unul nesemnificativ, până în 0,5% din PIB”.

Reforma pensiilor speciale este o condiție asumată în PNRR. România riscă să piardă peste 3 miliarde de euro de la UE, dacă n-o duce la capăt.

Beneficiari de pensii de serviciu și militare sunt până în 200.000 de persoane. Cea mai mare pensie specială trece de 10.000 de euro net pe lună.

–––––––––––––––––––––––––––––––––––

ACTUALIZARE 15.07 Potrivit surselor TVR INFO, în Adunarea Generală a judecătorilor Curții Supreme, s-a luat decizia de a ataca la CCR vineri atât legea care elimină pensiile speciale, cât și legea care interzice cumulul pensiilor cu salariul.

ACTUALIZARE 10.17 Întrebat de jurnalistul Știrilor TVR Alexandru Costache ce reformă este aceea care intră în vigoare peste 5 ani, vicepremierul Cătălin Predoiu a explicat că „anumite măsuri au fost etapizate, tocmai pentru a nu bulversa sistemele (vitale ale statului n.r.).” „Sunt foarte mulți beneficiari ai acestor pensii de serviciu care ar putea oricând să plece la pensie și care ar pur și simplu destabiliza funcționarea unor sisteme vitale”, a precizat el.

„Jumătate din efective le-am pierde. La fel e și cu magistrații, la fel e și cu polițiștii, și cu militarii șamd. Deci nu a fost o misiune ușoară nici pentru Guvern, nici pentru Parlament, și încercăm să găsim acest optim (…) au fost atâtea și atâtea discuții și cu Comisia Europeană, și în Parlament șamd”, a subliniat el.

„Nimeni n-a avut rele intenții, este un subiect așteptat de opinia publică, am încercat să răspundem și acest lucru, să introducem mai multă echitate în acest sistem al pensiilor, dar în același timp trebuie să avem grijă și de funcționarea statului”, a arătat vicepremierul.

„Și primul ministru, și președintele Senatului, și subsemnatul, și alți colegi de-ai noștri din cele două partide au avut consultări cu sistemul judiciar permanent, am explicat ce se poate și ce nu se poate din perspectiva limitelor destul de rigide impuse de criteriile stabilite anterior prin PNRR, dar, în același timp, că prevederile legale vor respecta Statutul magistratului și tot ce înseamnă el, acest statut – independența magistratului”, a declarat Cătălin Predoiu joi dimineață.

„Eu cred că Înalta Curte va ține cont și de dezbaterile care au loc acolo și care, subliniez, nu sunt în vreo legătură cu vreun caz sau altul. Nu comentez aici un caz al Înalte Curți, ci faptul că discută această posibilă sesizare la CCR”, a ținut să precizeze Predoiu.

„N-ar fi (…) un eveniment inedit, pentru că în general Înalta Curte își manifestă un rol destul de proactiv, am văzut în ultimii ani, în a sesiza Curtea Constituțională, a făcut-o recent în legătură cu Codul de procedură penală și Codul penal. Unele sesizări, după cum ați văzut, au fost respinse, altele admise, până la urmă e un mecanism democratic, dar, repet, sunt curios care ar fi motivele”, a subliniat vicepremierul.

Întrebat dacă se teme coaliția de guvernare de o decizie de neconstituționalitate, Cătălin Predoiu a răspuns: „Nu, noi am făcut, cu Ministerul Muncii, evident, care a avut această sarcină, un proiect care a încercat să îmbine toate comandamentele în această chestiune, asupra acestui subiect – și cele ale PNRR-ului, ale Comisiei Europene, pe baza unui PNRR pe care România l-a asumat acum 2-3 ani de zile, dar în același timp să respecte și Statutul. E important să avem și sisteme funcționale, nu numai la cel de justiție mă gândesc, mă gândesc și la sistemele de ordine publică, de apărare și siguranță națională, pentru că ar fi absurd să faci o reformă adresată unui stat care nu-și mai poate menține sistemele vitale în funcțiune. Deci trebuie aici găsit un optim de către Parlament între aceste comandamente”, a explicat Predoiu.

Judecătorii Curții Supreme sunt convocați joi, la prânz, în Adunarea Generală, pentru a decide dacă sesizează CCR pe legea pensiilor speciale și pe interdicția cumulului pensiei cu salariul.

În documentul transmis de președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Corina Corbu se arată: „(…) La data de 29 iunie 2023, ora 13:00, judecătorii instanței supreme sunt convocați în sistem de videoconferință pentru constituirea în secții unite în vederea exercitării atribuției pentru:

1. Sesizarea Curții Constituționale în vederea exercitării controlului de constituționalitate înainte de promulgare asupra legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a legii nr. 227/2015 privind codul fiscal;

2. Sesizarea Curții Constituționale în vederea exercitării controlului de constituționalitate înainte de promulgare asupra legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a legii nr. 227/2015 privind unele măsuri pentru continuarea activității de către persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare.”

CITEȘTE și Parlamentul a adoptat proiectul de lege privind eliminarea pensiilor speciale. Trecerea treptată la pensii pe bază de contributivitate până în 2043 – printre prevederi

CSM îşi exprimă dezacordul „faţă de maniera în care Parlamentul României a înţeles să se raporteze la autoritatea judecătorească”, după votul pentru eliminarea pensiilor speciale ale magistraților

Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, în timp ce la Senat se dezbătea eliminarea pensiilor speciale ale magistraților: Nu rezonez cu ideea de protest. Justiția este un serviciu public, justiția trebuie să servească cetățeanul

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că va exista o sesiune extraordinară în cazul în care CCR va decide elemente de neconstituţionalitate pe legea pensiilor