Iohannis: Flexibilitatea – un concept cheie pentru ca UE să rămână o putere economică globală

„Preşedintele României a subliniat nevoia de reguli flexibile şi proceduri pentru implementarea rapidă a PNRR şi REPowerEU, instrumente care vor asigura modernizarea şi competitivitatea durabilă a economiei. De asemenea, preşedintele Klaus Iohannis a susţinut necesitatea de proceduri simplificate pentru acordarea ajutoarelor de stat în mod ţintit pentru sectoarele strategice, cu menţinerea coeziunii şi a condiţiilor de concurenţă echitabilă în cadrul Pieţei Interne”, arată sursa citată.

Totodată, în ceea ce priveşte politica comercială, preşedintele Iohannis a evidenţiat că Statele Unite ale Americii rămân principalul partener al Uniunii Europene, împărtăşind valori şi interese strategice şi a subliniat necesitatea identificării, prin dialog, a unor soluţii constructive pentru îndeplinirea obiectivelor comune.

Reuniunea extraordinară a Consiliului European a început joi cu o discuţie a liderilor privind situaţia din Ucraina, cu participarea preşedintelui Volodimir Zelenski, şi s-a încheiat vineri la primele ore ale dimineţii. Pe agenda Consiliului European s-au mai aflat creşterea competitivităţii economiei europene, pornind de la Comunicarea Comisiei Europene privind Planul Industrial Green Deal, precum şi identificarea unor căi concrete de acţiune pentru gestionarea în comun a migraţiei la nivel european.

Discuţia liderilor privind temele economice a vizat consolidarea competitivităţii, prosperităţii şi rolului Uniunii pe scena globală, precum şi pregătirea economiei pentru dubla tranziţie verde şi digitală. În privinţa acordării de ajutoare de stat, a fost agreată necesitatea unor proceduri mai simple, mai rapide şi mai previzibile, care să permită acordarea cu celeritate de sprijin ţintit, temporar şi proporţional în sectoare strategice, cu menţinerea integrităţii pieţei unice. Cu privire la finanţare, a fost agreată o abordare mai flexibilă în utilizarea fondurilor europene existente, precum şi explorarea opţiunilor pentru facilitarea accesului la finanţare, fără a afecta obiectivele politicii de coeziune.

Din perspectiva cadrului de reglementare, a fost agreată simplificarea şi accelerarea procedurilor administrative şi de autorizare şi utilizarea viitoarei reforme a pieţei europene de energie electrică pentru a sprijini tranziţia verde la cel mai mic cost posibil şi a asigura securitatea aprovizionării. Consiliul European a luat notă de intenţia Comisiei Europene de a propune un Fond European de Suveranitate pentru a sprijini investiţiile. Prin acorduri echitabile şi transparente de comerţ şi investiţii, se va urmări facilitarea şi diversificarea unor lanţuri de aprovizionare reziliente şi de încredere, în special pentru materii prime critice, şi accesul la noi pieţe.

Cu privire la Ucraina, la aproape un an de la declanşarea războiului, liderii europeni au reiterat condamnarea fermă a războiului dus de Federaţia Rusă împotriva acestei ţări şi au reafirmat susţinerea puternică a Uniunii Europene pentru Ucraina. UE va urmări creşterea presiunii colective asupra Federaţiei Ruse pentru a opri războiul, fiind pregătită să consolideze măsurile restrictive. Consiliul European şi-a reafirmat angajamentul faţă de tragerea la răspundere a celor responsabili pentru crimele grave comise, fiind subliniat sprijinul pentru eforturile internaţionale în acest sens. Consiliul European a sprijinit ideea unui Summit în vederea lansării implementării formulei de pace a preşedintelui ucrainean, Volodimir Zelenski. Liderii europeni au reamintit că viitorul Ucrainei este în cadrul UE. Totodată, a fost menţionat sprijinul multidimensional asumat cu prilejul recentului Summit UE-Ucraina, asistenţa totală acordată până în prezent Ucrainei ajungând la 67 de miliarde de euro, sprijinul militar ridicându-se la aproape 12 miliarde, iar în 2023 urmând să fie antrenaţi prin Misiunea UE de Asistenţă Militară primii 30.000 de soldaţi.

Consiliul European a abordat şi subiectul Dialogului Belgrad-Priştina, subliniind necesitatea unor progrese urgente în normalizarea relaţiilor şi salutând recenta propunere europeană în acest sens.

În contextul cutremurului catastrofal din Turcia şi Siria, Consiliul European a exprimat solidaritatea cu cele două state, peste 1.600 de salvatori fiind până acum trimişi în Turcia. Liderii europeni au făcut apel la asigurarea accesului umanitar la victimele cutremurului din Siria, statele membre şi Uniunea Europeană mobilizând resurse suplimentare pentru sprijinirea eforturilor umanitare. A fost salutată iniţiativa Comisiei Europene şi a Preşedinţiei suedeze a Consiliului de a găzdui în martie, la Bruxelles, o Conferinţă a Donatorilor.

Iohannis: Migraţia – o provocare ce reclamă un răspuns european comun; România, deschisă să lucreze cu CE la un proiect pilot

Klaus Iohannis a susţinut la reuniunea extraordinară a Consiliului European că migraţia este o provocare ce reclamă un răspuns european comun, arătând că deşi România nu este parte a niciunei rute de migraţie şi nici sursă de mişcări secundare, doreşte să contribuie cu experienţa recunoscută în securizarea frontierei externe şi combaterea migraţiei ilegale.

„Preşedintele Klaus Iohannis a arătat că migraţia este o provocare care reclamă un răspuns european comun, iar ca stat de la frontiera externă a Uniunii Europene, România s-a implicat activ în identificarea de soluţii constructive şi eficiente pentru combaterea migraţiei ilegale”, arată Administraţia Prezidenţială într-un comunicat de presă transmis, vineri.

Potrivit sursei citate, şeful statului a subliniat necesitatea definirii unor măsuri cât mai concrete, operaţionale care să răspundă provocărilor în materie de migraţie ilegală şi că propunerile prezentate de Comisia Europeană au reprezentat un sprijin important.

„Preşedintele Klaus Iohannis a reiterat deschiderea României de a se implica în implementarea măsurilor agreate, arătând că, deşi ţara noastră nu este parte a niciunei rute de migraţie şi nici sursă de mişcări secundare, doreşte să contribuie cu experienţa recunoscută în securizarea frontierei externe şi combaterea migraţiei ilegale”, menţionează sursa citată.

Totodată, şeful statului a exprimat sprijinul pentru mobilizarea de resurse la nivelul Uniunii Europene pentru consolidarea activităţilor de control şi supraveghere a frontierelor, inclusiv prin dotarea cu echipamente performante.

„Pentru a disemina bunele practici recunoscute în materie de protecţie a frontierei şi combatere a migraţiei ilegale şi ca o contribuţie la definirea unor proceduri mai rapide şi mai eficiente, preşedintele Klaus Iohannis a exprimat deschiderea de a lucra cu Comisia Europeană la un proiect pilot”, adaugă Administraţia Prezidenţială.

Reuniunea extraordinară a Consiliului European a început joi cu o discuţie a liderilor privind situaţia din Ucraina, cu participarea preşedintelui Volodimir Zelenski, şi s-a încheiat vineri la primele ore ale dimineţii. Pe agenda Consiliului European s-au mai aflat creşterea competitivităţii economiei europene, pornind de la Comunicarea Comisiei Europene privind Planul Industrial Green Deal, precum şi identificarea unor căi concrete de acţiune pentru gestionarea în comun a migraţiei la nivel european.

Cu privire la migraţie, pe palierul acţiunii externe, va fi intensificată cooperarea cu statele terţe de origine şi tranzit, în direcţia prevenirii plecărilor ilegale, a combaterii traficului de migranţi, a creşterii returnărilor şi a gestionării cauzelor care stau la baza migraţiei ilegale. Se va urmări şi implementarea planurilor de acţiune pentru rutele din Balcanii de Vest şi, respectiv, Mediterana Centrală, urmând să fie prezentate cu prioritate planuri de acţiune şi pentru rutele din Atlantic, Mediterana de Vest şi Mediterana de Est.