Klaus Iohannis: Nu avem un plan de a intra într-un procedeu de austeritate. Trebuie să avem răbdare, Guvernul să sprijine populația vulnerabilă în toate privințele și să vină în sprijinul economiei

5 iulie 2022, 17:00

„Nu avem un plan de a intra într-un procedeu de austeritate. Nu intenționez să accept un nou experiment de acest tip cu România. Planul pe care îl avem este cel prezentat de Guvernul României. Guvernul, pe de o parte, alocă bani suficienți pentru investiții și avem mare noroc că dispundem de fonduri europene substanțiale, atât fonduri obișnuite, cât și din PNRR. Pe de altă parte, Guvernul a venit cu pachete de sprijin succesive pentru a ajuta populația vulnerabilă să treacă mai ușor de șocul creșterii prețurilor. Acestea vor continua. Situația este complexă. Criza nu s-a terminat” – așa a prezentat șeful statului soluția la criza economică multiplă generată de războiul din Ucraina.

Declarații Klaus Iohannis, în format LIVE TEXT:


– ultimele săptămâni au fost foarte intense, iar despre politica de securitate – pot să spun că au fost săptămâni foarte bune

-ultimele două întâlniri mari care au avut loc – summitul de la Madrid și Consiliul European – rezultatele bune obținute de România pentru România

– aceste întâniri au făcut România mai sigură, mai vizibilă și au dovedit un lucru care a fost discutat de multe ori – România este un actor foarte implicat în politica europeană și de securitate. Românii sunt mai bine apărați, România este mai bine protejată. Faptul că Ucraina și Moldova au primit statutul de candidate la UE, și pe acest palier, pentru România, evoluția a fost deosebită.

– Aceste rezultate nu au căzut din cer, sunt rezultatele unei echipe mari – Externele, Guvernul, reprezentanțele noastre – au lucrat foarte mult timp. Aceste rezultate au fost muncite – îmi exprim mulțumirea pentru toți cei care s-au implicat.

Întrebări din partea presei și răspunsurile președintelui:

– (despre criza economică și măsuri) Nu avem un plan de a intra într-un procedeu de austeritate. Am avut criza economică din 2009 – 2011, unde s-a încercat să se combată criza prin măsuri de austeritate, rezultatul nu a fost unul bun și nu intenționez să accept un nou experiment de acest tip cu România. Planul pe care îl avem este cel prezentat de Guvernul României. Este un plan care până acum a funcționat foarte bine. Guvernul, pe de o parte, alocă bani suficienți pentru investiții și avem mare noroc că dispundem de fonduri europene substanțiale, atât fonduri obișnuite, cât și din PNRR. Pe de altă parte, Guvernul a venit cu pachete de sprijin succesive pentru a ajuta populația vulnerabilă să treacă mai ușor de șocul creșterii prețurilor. Acestea vor continua. Vom avea în continuare investiții semnificative în infrastructură și în economie, vom avea, în același timp, și pachete de sprijin acolo unde este nevoie. Situația este complexă. Criza energetică nu s-a terminat. Se vorbește despre o criză a alimentelor care pe noi poate nu ne afectează direct, însă, dacă prețurile, în plan global, cresc, rezultatul va fi același și la noi. Este important să ne pregătim pentru aceste vremuri care în continuare vor fi complicate. Aceste crize nu au fost generate de noi, ci de alții, în speță de Rusia care a atacat Ucraina și a provocat criza energetică și toate celelalte crize. Trebuie să avem răbdare, și în același timp, Guvernul să ia măsurile cele mai înțelepte, să sprijine populația vulnerabilă în toate privințele și să vină, în același timp, în sprijinul economiei. Acesta este planul și cu acesta vom trece peste aceste vremuri grele.

– Libertatea presei și independența justiției sunt valori. Nu voi comenta niciodată hotărâri ale justiției. Principiul separației puterilor în stat este funcțional în România.

– Pentru mine este important ca legea care transpune o lege europeană să fie foarte bună. Orice altă discuție este prematură. Sunt convins că în final vom avea o lege cu o formă bună.

– (despre legile securității naționale) Eu nu le-am elaborat, pentru că președintele nu elaborează legi și nici măcar nu are dreptul de inițiativă legislativă. Cine a lucrat pe ele – o să vă răspundă inițiatorii. Însă interesul pentru a avea legi solide, moderne, în domeniul securității naționale nu este un interes care a apărut în această primăvară, a apărut de ani de zile și eu am solicitat încă din primul mandat ca echipe de specialiști să lucreze pe aceste legi, fiindcă unele dintre ele sunt de-a dreptul anacronice – dacă ne gândim la Legea de organizare a SIE, care nici măcar nu este compatibilă cu Constituția, în anumite articole. Este clar că nu putem să funcționăm în sec 21 cu legi ale securității naționale făcute în ’91-’92. Cum vor arăta legile în final, vom vedea. Cert este că s-a început pe niște drafturi care au fost elaborate de specialiști în domeniu – așa mi s-a adus mie la cunoștință -, dar ele nici măcar nu au intrat în circuitul legislativ. În momentul în care intră în circuitul legislativ, politicienii se vor putea exprima și când ajung la mine, o să mă exprim și mai clar. Aceste legi ajung cel puțin de două ori la mine: odată în CSAT, după care, pentru promulgare sau altă procedură. Vă asigur că de mine n-o să treacă nicio lege care conține prevederi care nu respectă principiile de bază după care vrem să funcționăm. (…) Acest draft este la Guvern. La mine ajung legile fie în CSAT, fie după procedura parlamentară. Nu văd cum altfel ar ajunge la mine. Nu credeți cumva că eu cenzurez drafturi de legi înainte să intre într-un circuit de avizare. Nu se întâmplă așa.

Citește și Klaus Iohannis: Este clar că nu putem să funcționăm în secolul 21 cu legi ale securității naționale făcute în ’91-’92. Eu nu cenzurez drafturi de legi înainte de avizare

– (despre posibilitatea de a candida la șefia NATO) Dacă mi s-ar face o astfel de propunere, aș evalua-o foarte serios și aș face o declarație publică.

Citește și Klaus Iohannis, despre posibilitatea de a candida la șefia NATO: Dacă mi s-ar face o astfel de propunere, aș evalua-o foarte serios și aș face o declarație publică

– Sunt pentru păstrarea cotei unice și împotriva taxei de solidaritate. Taxa nu mi se pare corectă ca principiu, iar pentru un sistem nedigitalizat ca al nostru, cota unică are efecte practice. Nu cred că în România se poate introduce o altfel de cotă. Schimbările prea frecvente la Codul Fiscal nu sunt prea bune – rezultatul unor frecvente schimbări este exact opusul.

– (despre revizuirea constituției până în 2024) Cred că este nevoie de o revizuire a Constituției, în sensul modernizării Constituției. Însă aici trebuie să fim realiști, Constituția nu se revizuiește de un grup de tehnicieni, ci este un proces politic amplu, care în final ajunge în fața poporului, care trebuie să se exprime prin referendum. Aceste proceduri sunt foarte complicate, greu de pus în practică. Da, cred că este nevoie de revizuirea și modernizarea Constituției și nu, nu cred că este posibil politic până în 2024″

Citește și K. Iohannis: Da, cred că este nevoie de revizuirea și modernizarea Constituției și nu, nu cred că este posibil politic până în 2024

– (despre Spațiul Schengen) Am avut o activitate foarte intensă pe această zonă. Încercăm să revigorăm discuția în plan european. Există efecte pozitive. Nu vreau să promit ceva. În ce privește viza pentru America, nu cred că îi preocupă foarte mult pe români. Din păcate, regulile pentru viză sunt destul de stricte și momentan România nu le îndeplinește – rata de refuz la vize este mult mai mare decât poate să înceapă discuția politică. Ministerul de Externe lucrează pe această speță, se caută o nouă abordare, sunt foarte multe probleme tehnice, avem un nou ambasador al României în SUA care este foarte preocupat pe această problemă. Nu cred că putem să ne așteptăm ca într-un viitor foarte apropiat să avem o soluție pe această temă.

– (despre impozite și taxe) Am discutat și cu premierul și cu miniștrii – cred că este important de știut că aceste chestiuni vor fi puse în discuție publică și nu vor fi hotărâte peste noapte. Nu are rost să speculăm chestiuni care poate nu vor fi puse niciodată în practică – cum ar fi raționalizarea gazului. Se impune o modernizare a întregului cadru – la asta se lucrează, se ocupă Guvernul. Eu i-am rugat să nu apară o povară suplimentară pentru oamenii de rând, o inhibiție pentru mediul de afaceri. Și să ducă la o mai bună colectare a banilor la bugetul de stat – să reducă evaziunea fiscală. Nu se discută despre niciun impozit și nicio taxă pentru oamenii de rând.

– (dacă are ceva să-și reproșeze în ce privește discuțiile despre democrație) Eu cred că românii au încredere în democrație. Și știu să facă o diferență între politiceni. Democrația nu rezolvă toate problemele și nu rezolvă toate problemele fiecărui individ în parte. Contribuția cetățeanului de rând este să meargă și să aleagă. Democrația cere implicare și cere vot. Atunci funcționează. Nu cred că aceste modificări de opinie din ultimul an au neapărat de-a face cu ceea ce face un politician, ci de crizele generate de războiul Ucrainei.

– (despre Covid) Este supărător că iarăși crește un val de infectări,. Se pare că pentru acest tip de virus vaccinul nu are efectul sperat. Statisticile spun că nu vor fi forme mai grave decât până acum. Dl ministru mi-a spus că nu se gândește la măsuri restrictive, ci la recomandări, eu sper să aibă dreptate. Dar o grijă față de sine și cei apropiați este de bun augur.

– (dacă am trimis arme Ucrainei) Suntem în război. Războiul se desfășoară lângă noi. Este înțelept să nu dai adversarului informații vitale. Drept pentru care noi declarăm public că ajutăm Ucraina cu tot ce putem și asta facem.

– (despre acuzațiile de plagiat pentru premierul Ciucă) Eu cred că autoritățile își fac treaba. Dacă vorbim de chestiuni legate de plagiat, am discutat de aceste spețe cu cei care se ocupă de ele – Ministerul Educației – și am primit asigurări că aceste proceduri sunt respectate. În rest, nu cunosc detalii, nu sunt eu chemat să analizez lucrarea de doctorat a unui politician. Dar am încredere că cei care sunt puși să analizeze își fac treaba ca lumea.

– (despre coaliție) Este o coaliție care, după părerea mea, a fost destul de greu acceptată, dar echipa s-a sudat și funcționează destul de bine. Și-au făcut treaba bine, au rezolvat multe probleme, mai sunt de rezolvat în viitor, dar semnele sunt bune.

– (despre identificarea surselor unei publicații – G4Media – și amenințare) Cred că vă așteptați de la președintele României să știe mai mult decât la modul general. Eu nu m-am referit nici la publicație, nici la persoane. Îmi pare rău că v-ați simțit amenințați, afirmația mi-o mențin, nu orice draft dintr-o zonă sensibilă trebuie făcut public înainte ca cei care răspund de acea piesă să-și fi terminat munca. Aceste legi nici nu și-au început parcursul legislativ. A veni și a critica – mi se pare destul de riscant. Nu îmi folosesc puterea pentru a inhiba media libera, dimpotrivă, pentru a păstra libertatea presei. Au fost colegi din DSN care au colaborat cu unii specialiști. Acele legi nu au ajuns la mine. Mă voi îngriji ca excesele să dispară.

– (despre rezultatele la Bac și „România educată”) România Educată este un proiect în pregătire. La această reformă se lucrează. Aceste rezultate nu sunt ale programului România Educată, pentru că el se află abia acum în faza în care se lucrează pe pachetul de legi. Iar rezultatele se vor vedea abia după un ciclu pe legile noi. Eu sunt convins că vom avea noua legislație în acest an.

– (cum vede reconstrucția Ucrainei și rolul României) La Kiev am discutat pe reconstrucție, am arătat disponibilitatea României. Este nevoie de o colaborare cel puțin la nivel european, dacă nu, mai mult. În primul rând trebuie să spună Ucraina ce dorește. Într-un viitor nu prea îndepărtat se va contura un proiect de reconstrucție la care dorim să participăm.

– (despre România Educată și mai multe situații complicate din învățământ) Dacă au trecut 6,5 ani – arată că pregătirea acestui proiect este dificilă. Cel mai devreme în anul școlar 2023 – 2024 va începe efectiv implementarea proiectului.

– (ce face statul pentru ieftinirea combustibililor la pompă) Guvernul face atât cât este posibil în condițiile date. Acum atât a fost posibil. Prețul benzinei și al motorinei nu se stabilește direct după prețul barilului de petrol. S-au scumpit peste tot. Guvernul este foarte preocupat de aceste măsuri. Însă acum a fost posibil atât cât s-a putut. Nu putem să dăm toți banii pentru a subvenționa prețul la benzină. Investițiile și școala sunt necesare.

– Noi credem că România nu va avea probleme cu alimentele, dar asta nu înseamnă că nu vom avea efecte ale crizei alimentare. Atunci când este cazul, Guvernul se va implica. Seceta, canicula – ne arată că schimbările climatice se întâmplă, de aceea România este parte a statelor care vor să lupte cu schimbările climatice. Dar este nevoie de un efort global. Până atunci lucrurile sunt gestionate și în zona micro.

– (despre angajările din ministere) Trebuie analizate fiecare situație în parte, în unele ministere a fost nevoie de specialiști în plus și acolo s-au făcut angajări.

– Măsurile de scădere a inflației în perioade de criză economică sunt extrem de complicate. Măsurile de austeritate duc la inhibarea economie,. E cred că măsurile sunt multiple și specialiștii ne spun că inflația probabil va mai crește până la sfârșitul acestui an, în cursul anului viitor probabil se va stabiliza, apoi în anul următor va scădea. Măsurile nu pot fi luate de un stat și atunci măsurile sunt combinate în pachete, înglobate într-o politică europeană, ne vor duce la o stabilizare.

– (despre meditațiile profesorilor, verificate de ANAF) Eu cred că cine realizează un venit trebuie să plătească un impozit. Dacă profesorii sunt prima categorie care trebuie verificată – am oarece întrebări, însă nu se pot ridica excepții. Eu cred că mai există profesori care fac meditații și care plătesc impozit.

– (despre cazul Emilia Șercan) Nu cred că pot să fac eu lumină în această speță, însă sunt încredințat că autoritățile competente o vor face. Câteodată durează luni sau ani, însă trebuie să avem răbdare. Dacă cineva a greșit, trebuie să și plătească. Existența d-voastră aici, faptul că se desfășoară această conferință de presă – este un exemplu că există libertatea presei.

Urmărește-ne pe Google News