Klaus Iohannis: România susține aprofundarea relației dintre Israel și UE. Preşedintele Israelului, Reuven Rivlin: Legăturile noastre profunde se bazează atât pe trecutul nostru comun, cât şi pe viitorul comun

Între România şi Statul Israel există relaţii privilegiate cu caracter strategic, a afirmat, marţi, preşedintele Klaus Iohannis, în cadrul unei declaraţii de presă comune cu omologul său israelian, Reuven Rivlin. „O contribuţie esenţială la crearea acestei relaţii speciale o au cele două comunităţi, cărora le adresez un gând bun şi cu acest prilej. Suntem îndatoraţi comunităţii originarilor din România pentru aprecierea de care ţara noastră se bucură în Israel în cele mai diverse domenii – tehnic, medical, artistic, sportiv, pentru a enumera doar câteva”, a punctat şeful statului român, la Palatul Cotroceni.

La rândul său, preşedintele Israelului, Reuven Rivlin, a afirmat că „legăturile „profunde” dintre România şi Israel se bazează atât pe trecutul comun, cât şi pe „viitorul comun” al celor două ţări”.

Declarația președintelui Klaus Iohannis:

Declarația președintelui Klaus Iohannis, în format live text:

„Domnule Președinte, onorați membri ai delegațiilor,

Este o deosebită plăcere pentru mine să îl primesc astăzi în vizită de stat în România pe Președintele Statului Israel, domnul Reuven Rivlin.

Mă bucur cu atât mai mult cu cât suntem în pragul aniversării a 73 de ani de relații diplomatice neîntrerupte, pe care le celebrăm la 11 iunie.

Între România și Statul Israel există relații privilegiate, cu caracter strategic, fundamentate pe legături solide de ordin istoric, cultural și uman.

O contribuţie esenţială la crearea acestei relații speciale o au cele două comunități, cărora le adresez un gând bun şi cu acest prilej.

Suntem îndatorați comunității originarilor din România pentru aprecierea de care ţara noastră se bucură în Israel, în cele mai diverse domenii – tehnic, medical, artistic, sportiv – pentru a enumera doar câteva.

De asemenea, comunitatea evreiască din România are un rol foarte activ și dinamic, menținând o apropiere constantă de societatea israeliană.

După cum cunoașteți, țara noastră continuă demersurile pentru asumarea trecutului – România este un model în privința inițiativelor pentru prezervarea memoriei şi combaterea antisemitismului, din păcate un subiect încă atât de actual.

Totodată, anul acesta marcăm 5 ani de la adoptarea definiției de lucru a antisemitismului, un rezultat remarcabil al Președinției române a Alianței Internaționale pentru Comemorarea Holocaustului.

L-am informat pe domnul Președinte Rivlin că, recent, Guvernul României a adoptat prima Strategie naţională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură.

În contextul actual, este cu atât mai important ca toate țările să dezvolte și să utilizeze instrumente și mecanisme specifice, menite să combată eficient aceste fenomene care au un impact negativ asupra societăților noastre și care s-au amplificat, din păcate, pe fondul pandemiei de COVID-19.

Având în vedere acest context pandemic, am exprimat apreciere faţă de succesul campaniei de vaccinare din Israel, care a permis deschiderea economiei şi reluarea activităţilor sportive şi culturale în condiții obișnuite.

De asemenea, în dialogul cu domnul Președinte Rivlin am pledat pentru aprofundarea, pe baze pragmatice, a cooperării economice dintre cele două state.

Am salutat discuţiile purtate în cadrul grupului bilateral în acest domeniu, prezidat de cele două ministere ale afacerilor externe. Dialogul în acest format asigură o activitate pregătitoare eficientă pentru dezvoltarea cooperării sectoriale în perspectiva următoarei ședințe comune de guvern – pe care o dorim organizată în acest an.

În acest context, am transmis urări de succes pentru lucrările Forumului economic care va debuta mâine și la care va participa un număr mare de companii israeliene și românești din domenii diverse de interes reciproc.

Totodată, am reamintit că România susţine aprofundarea relaţiei dintre Israel şi Uniunea Europeană, inclusiv participarea Israelului la programele finanțate de Uniune.

În 2021 s-au celebrat 25 de ani de cooperare în domeniul cercetării şi inovării între Israel şi Uniunea Europeană și ne dorim ca această cooperare de succes să continue.

Nu în ultimul rând, având în vedere violențele recente cărora le-au căzut victime israelieni și palestinieni și care ne-au întristat pe toți, am reiterat condoleanțe pentru pierderile de vieți și am exprimat speranța că vor fi abordate cauzele profunde ale conflictului, astfel încât să se poată ajunge la o pace durabilă în regiune.

Am subliniat, de asemenea, necesitatea implementării de măsuri de creștere a încrederii, reiterând importanța reluării discuțiilor directe care să conducă la soluția celor două state.

În acest context, am exprimat aprecieri față de reluarea lucrărilor Cvartetului pentru Orientul Mijlociu și am salutat implicarea Statelor Unite ale Americii, alături de Uniunea Europeană și state arabe din regiune, pentru crearea unui cadru favorabil reluării procesului de pace.

România consideră că atât israelienii, cât și palestinienii au dreptul să trăiască în pace și securitate și militează, alături de principalii săi parteneri internaționali, pentru avansarea soluției celor două state, în parametrii fixați de dreptul internațional.

Vă mulțumesc încă o dată, domnule Președinte, pentru discuțiile foarte bune și vă rog să luați cuvântul!”

Declarația preşedintelui Israelului, Reuven Rivlin:

Preşedintele Israelului, Reuven Rivlin:

„Era foarte important să vizitez România înainte de expirarea termenului meu de preşedinţie. Israel şi România sunt prietene fără îndoială, prietene strategice, aliate şi prietene. Legăturile noastre profunde se bazează atât pe trecutul nostru comun, cât şi pe viitorul comun. Comunitatea evreilor din România a avut mari contribuţii la cultura iudaică, la dezvoltarea economiei României şi la stabilirea şi dezvoltarea Statului Israel”, a afirmat preşedintele israelian, potrivit traducerii oficiale.

El a subliniat că „faptul că România a fost singura ţară din blocul comunist care niciodată nu a rupt legăturile cu Israelul reflectă legătura solidă dintre ţările noastre”.

Reuven Rivlin a vorbit şi de importanţa faptului că România şi-a asumat trecutul.

„Noi, desigur că nu uităm istoria – în trecut, antisemitism violent, pogromuri, omoruri, în special în timpul Holocaustului. Dar ceea ce e mult mai important e că conducerea României a făcut sigur că istoria nu va fi uitată şi că România este obligată de luptă fără compromisuri împotriva antisemitismului. Noi apreciem mult toate măsurile pe care le-a luat România pentru a transforma promisiunea ‘niciodată din nou’ în existenţă. Asta include şi hotărârea de a construi un muzeu de a istorie a evreilor şi a Holocaustului din România”, a punctat Reuven Rivlin.

În acest sens, el a subliniat „rolul-cheie” pe care l-a avut preşedintele Iohannis în adoptarea definiţiei antisemitismului.

Ceremonia oficială a primirii președintelui israelian la Palatul Cotroceni:

În cursul după-amiezii, oficialul israelian va fi primit la Palatul Victoria de prim-ministrul Florin Cîţu.

„Vizita de stat a preşedintelui israelian se înscrie în dinamica foarte bună a contactelor bilaterale la nivel înalt din ultima perioadă, cea mai recentă întrevedere între cei doi şefi de stat având loc cu prilejul participării preşedintelui României la Forumul Mondial privind Memoria Holocaustului de la Ierusalim, din ianuarie 2020, urmată de discuţii telefonice în lunile martie şi iunie 2020”, preciza, vineri, Administraţia Prezidenţială.

Potrivit unui comunicat, vizita preşedintelui Reuven Rivlin reflectă „soliditatea” relaţiei bilaterale, precum şi faptul că Statul Israel rămâne un partener „cheie”, cu valenţe strategice, al României în Orientul Mijlociu.

Discuţiile celor doi preşedinţi se vor concentra pe modalităţile de dezvoltare şi aprofundare a relaţiilor bilaterale în toate domeniile de interes comun, vizita având loc în contextul celebrării, la 11 iunie, a 73 de ani de relaţii diplomatice neîntrerupte între România şi Statul Israel.

Vor fi abordate, de asemenea, cooperarea economică şi cea în domeniul sănătăţii, inclusiv în ceea ce priveşte contracararea pandemiei de COVID-19, educaţia privind Holocaustul şi alte măsuri de combatere a antisemitismului în România, precum şi schimburile culturale şi interumane dintre cele două state, precizează sursa citată.

O atenţie deosebită va fi acordată situaţiei din regiunea Orientului Mijlociu, inclusiv stadiului Procesului de Pace în Orientul Mijlociu, cu accent pe situaţia de securitate din regiune în urma evoluţiilor recente, urmând a fi abordate şi alte teme de actualitate de pe agenda regională şi cea internaţională, a mai informat Preşedinţia.