Legile Justiţiei care fuseseră declarate neconstituționale au fost votate de Parlament în regim de urgență

În nici 2 ore, cele 3 legi ale justiției au trecut fără probleme de plenul Senatului, camera decizională. Parlamentarii USR au încercat și de această dată să prelungească dezbaterile și să amâne votul, dar fără forța și efectele de la sfârșitul anului trecut. Împotriva celor 3 legi au votat și senatorii PNL și PMP. Reprezentanții puterii dau însă asigurări că modificările vizează strict deciziile Curții Constituționale.

Printre modificările cele mai importante votate în Parlament se numără eliminarea totală a președintelui României din procedura de numire a șefilor Înaltei Curți de Casație și Justiție și înființarea unei secții speciale de Parchet pentru anchetarea magistraților. PNL a anunțat că va contesta din nou legile la CCR.

ACTUALIZARE Urmează ca aceste legi să ajungă pe masa președintelui Klaus Iohannis, a transmis Andreea Dumitrescu, de la Parlament, pentru Telejurnal, asta dacă nu vor fi din nou contestate la Curtea Constituțională. PNL și USR și-au exprimat dorința de a face acest lucru, pentru că, spun ei, modificările aduse de majoritatea parlamentareă exced limitelor stabilite de CCR. Liberalii și cei din USR au spus că își doresc să blocheze aceste legi, pe cât posibil, pentru că oameni cu probleme penale fac parte din această majoritate parlamentară. De cealaltă parte, oamenii Puterii nu spun decât că au pus în acord aceste legi cu deciziile CCR.

ACTUALIZARE Legile Justiţiei intră luni în plenul Senatului, după ce acestea au primit raport favorabil din partea Comisiei Speciale, a declarat preşedintele Camerei superioare a Parlamentului, Călin Popescu-Tăriceanu, după şedinţa Biroului permanent.

„Legile Justiţiei intră astăzi la plen. Este avizul elaborat de comisie şi astăzi vor intra la votul final”, a precizat Tăriceanu.

Este vorba despre Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legea 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legea 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Raportul favorabil pe Legea 303/2004 privind statutul magistraţilor a fost adoptat cu 12 voturi „pentru” şi cinci „împotrivă”.

Legea 304/2004 privind organizarea judiciară, cu raport favorabil votat cu 12 voturi „pentru” şi cinci „împotrivă”, nu a suferit modificări de fond faţă de forma adoptată săptămâna trecută de Camera Deputaţilor.

Legea 317/2004 privind funcţionarea şi organizarea CSM a primit raport favorabil cu 11 voturi „pentru” şi cinci „împotrivă”.

Rapoartele celor trei legi vor fi depuse la Biroul permanent al Senatului. Aceste acte normative ar putea intra în dezbaterea plenului în şedinţa de luni după-amiază.

“(…)Din ce am auzit, PNL și USR va ataca din nou la CCR, nu știm ce, dar probabil vor uza de acest drept. Şi după demersul asta, dacă contestaţia lor va fi respinsă, să fie trimise la promulgare (n.red. Legile Justiţiei)”, a declarat luni Liviu Dragnea, la finalul şedinţei Biroului Permanent Naţional al PSD.

Printre amendamentele adoptate luni la Statutul magistraţilor se numără cel care prevede că „există eroare judiciară imputabilă judecătorului sau procurorului atunci când judecătorul sau procurorul, în exercitarea funcţiei: a încălcat norme de drept material şi procesual, fapt ce a condus la încălcarea drepturilor fundamentale absolute ale persoanei”.

De asemenea, membrii comisiei au stabilit la acelaşi act normativ că „statul, prin Ministerul Finanţelor Publice, va exercita acţiunea în regres împotriva judecătorului sau procurorului dacă, în urma raportului consultativ al Inspecţiei Judiciare, prevăzut la alineatul 7, şi al propriei evaluări, apreciază că eroarea judiciară a fost cauzată ca urmare a exercitării de judecător sau procuror a funcţiei cu rea credinţă sau gravă neglijenţă”. Termenul de exercitare a acţiunii în regres este de şase luni de la data comunicării raportului Inspecţiei Judiciare.

Un alt amendament, propus de PSD – ALDE, stipulează că „informaţiile care privesc statutul judecătorilor şi procurorilor, organizarea judiciară, organizarea şi funcţionarea CSM, cooperarea instituţională între instanţe şi parchete, pe de o parte, şi orice altă autoritate publică, pe de altă parte, precum şi actele administrative extrajudiciare emise sau încheiate de către sau între autorităţile publice care privesc sau afectează desfăşurarea procedurilor judiciare, prin derogare de la prevederile art. 12 din Legea 544/2001 constituie informaţii de interes public, la care accesul liber este garantat”.

Rapoartele celor trei legi vor fi depuse la Biroul permanent al Senatului. Aceste acte normative ar putea intra în dezbaterea plenului în şedinţa de luni după-amiază.