Lungul drum al noilor legi ale educației: Au ajuns pe masa Guvernului la şapte ani după ce proiectul „România Educată” a fost prezentat publicului

În februarie 2016 preşedintele Klaus Iohannis anunţa lansarea programului România Educată pentru reformarea sistemului de învăţământ: „Vă invit ca în 2016 să construim împreună o viziune și un set de obiective de țară pe măsura ambițiilor noastre ca stat modern. Pe aceste baze, putem concretiza în 2017 o strategie și un plan operațional, iar în 2018, promovând un mix legislativ coerent, să spunem start reformei pentru România Educată.”

Şase ani mai târziu, preşedintele Klaus Iohannis admitea că proiectul se naşte greu: „Eu mi-aș fi dorit să ajungem mai repede în faza în care să implementăm. Abia acum este în faza în care se lucrează la pachetul de legi. Se naște greu, așa este.”

Abia acum, noile legi ale educaţiei naţionale, una dintre componentele programului România Educată, au ajuns în sfârşit pe masa Guvernului. Asta, după ce Executivul şi-a luat angajamentul pe aceste legi încă din 2021.

Din 2016 şi până astăzi, cel puțin zece miniştri au ocupat portofoliul de la Educaţie. Printre ei Mircea Dumitru, Liviu Pop, Ecaterina Andronescu, Monica Anisie, Sorin Cîmpeanu şi Ligia Deca.

Nicolae Ciucă, prim-ministrul României: „Nu mai târziu de şedinţa din 23 martie să aprobăm la nivelul Guvernului pachetul de legi şi să le înaintăm Parlamentului spre dezbatere şi aprobare.”

Cele două proiecte pornesc pe calea legiferării cu multe prevederi controversate. Cea legată de admiterea la liceu, cu examen în colegiile şi liceele care au concurenţă, a fost păstrată în varianta prezentată Guvernului. În schimb, nu a fost luată în calcul propunerea sindicatelor care au cerut cinci examene la finalul clasei a VIII-a.

Ligia Deca, ministrul Educaţiei: „Este un moment destul de avansat al elaborării legii şi vedem că nu există consens între actorii din sistem, de aceea ne-am păstrat propunerea pe care am prezentat-o deja public. Această variantă de concurs de admitere la liceu în limita a 60% din locurile pe profilurile cu concurenţă dă de fapt două şanse fiecărui elev.”

Din legea învăţământului universitar, una din prevederile controversate e legată de mandatele rectorilor.

Ligia Deca: „Mandatele rectorilor, ele sunt foarte clar definite în legea învățământului superior, două mandate de cinci ani, fărăniciun fel de  întreruperi. Legea nu retroactivează, dar dacă se va găsi o soluție juridică o vom lua în considerare.”

Noile legi ale educaţiei naţionale vin într-un moment în care 42% dintre elevii din România sunt analfabeţi funcţionali, potrivit ultimului studiu Brio. Asta înseamnă că nu înţeleg ce citesc.

40.000 de elevi de clasa a XII-a nu au mai ajuns la examenul maturităţii anul trecut. Iar cele mai recente date Eurostat arată că peste 15% dintre tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani, din România, au terminat cel mult 8 clase.