Mii de pelerini, la pomenirea Sfinţilor Martiri Brâncoveni
Credincioşii au stat cu răbdare la coada care înconjura Biserica Sfântul Gheorghe Nou – ultima ctitorie a Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu, singura rămasă în Bucureşti. Oamenii de toate vârstele au atins racla cu moaştele Sfinţilor martiri Brâncoveni.
Domnitorul Constantin Brâncoveanu a zidit biserici, şcoli, Academia de la Sfântul Sava, aşezăminte de cultură şi nu numai. Au fost 25 de ani de pace, sub domnia sa. A fost însă trădat şi i s-a cerut să renunţe la credinţa creştină, la Constantinopol.
A refuzat şi a fost ucis în faţa sultanului otoman, de Sfânta Maria Mare, când împlinea 60 de ani, în 1714. Sub ochii săi i-au fost decapitaţi şi cei patru fii: Constantin, Ştefan, Radu şi Matei, şi ginerele său Ianache Văcărescu.
Un fragment din moaştele Sfântului Constantin Brâncoveanu se află acum într-o raclă şi în oraşul în care marele voievod a devenit martir.
La Bucureşti, credincioşii au atins cu emoţie şi icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Mănăstirea Ostrov, trimisă în pelerinaj la Bucureşti pentru prima dată în 500 de ani.

