Întâlnire a miniștrilor de Externe ai UE la Bruxelles. Un al şaptelea pachet de sancţiuni împotriva Moscovei, pe agenda discuțiilor

ACTUALIZARE Principalul diplomat al blocului comunitar, Josep Borrell, a declarat reporterilor în timp ce se îndrepta spre întâlnire: „Nu vom înceta să sprijinim Ucraina”, dar a mai spus că devine din ce în ce mai greu să menținem ideea de urgență.

Ministrul adjunct de Externe suedez, Robert Rydberg, a declarat: „Suedia va susține importanța unui acord acord asupra unui nou pachet de sprijin militar pentru Ucraina. Vom accentua, de asemenea, importanța continuării consolidării măsurilor restrictive împotriva Rusiei.”

Printre măsurile luate în considerare se numără și interzicerea achizițiilor de aur din Rusia, o mișcare deja pusă în aplicare de partenerii internaționali. UE ar putea, de asemenea, să impună sancțiuni care să vizeze și alte persoane din Rusia. Un înalt oficial al UE a declarat agenției France-Presse că UE ar putea discuta despre noi sancțiuni la întâlnire, dar nu va lua o decizie imediată.

Noile măsuri vin pe măsură ce „războiul brutal al Rusiei împotriva Ucrainei continuă fără încetare”, a declarat Ursula Von der Leyen. ”Prin urmare, propunem astăzi înăsprirea sancțiunilor puternice ale UE împotriva Kremlinului, să le aplicăm mai eficient și să le prelungim până în ianuarie 2023. Moscova trebuie să continue să plătească un preț mare pentru agresiunea sa”.

Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, a adăugat: Sancțiunile UE sunt dure și puternice. Continuăm să-i vizăm pe cei apropiați de Putin și Kremlin… Voi prezenta, de asemenea, propuneri Consiliului pentru includerea pe listă a mai multor persoane și entități, cărora să le fie înghețate activele, iar capacitatea de a călători, redusă.”

Uniunea Europeană pregăteşte un al şaptelea pachet de sancţiuni împotriva Moscovei, dar este deja clar că nu va reduce importurile de gaz rusesc, căci prea multe state membre nu se pot adapta îndeajuns de repede la noua situaţie, a declarat premierul ceh Petr Fiala săptămâna trecută, într-un interviu acordat agenției Reuters.

‘Un al şaptelea pachet de sancţiuni este în curs de pregătire şi cred că este o treabă bună‘, a remarcat premierul ceh de la biroul său din Praga.

‘În mod categoric problematică este includerea energiei în (pachetul de) sancţiuni pentru că trebuie respectată regula ca sancţiunile să aibă un impact mai mare asupra Rusiei decât asupra ţărilor care le impun‘, a explicat el.

În interviul pentru Reuters Fiala a declarat că nu există nicio şansă ca gazul să fie inclus pe lista cu sancţiuni.

‘Cred că nu ar trebui să fie acolo, deoarece o serie de ţări depind de gazul rusesc‘, a argumentat el.

Republica Cehă, care a preluat preşedinţia rotativă a UE, pentru şase luni, de la 1 iulie este una dintre ţările dependente de Rusia pentru aproape toate nevoile sale de gaz.

Pe ansamblu, 40% din necesarul de gaze naturale al UE provenea din Rusia înainte ca Moscova să invadeze Ucraina.

Cehii fac tot posibilul pentru a-şi reduce dependenţa de gazele ruseşti, ‘dar nu se va întâmpla iarna aceasta’, a spus premierul ceh.

Primele şase runde de sancţiuni au inclus îngheţarea activelor şi interdicţii de eliberare a vizelor pentru oligarhi şi responsabili ruşi, controale la export, îngheţarea activelor Băncii Centrale a Rusiei, excluderea băncilor ruseşti din sistemul internaţional de plăţi SWIFT şi interzicerea importurilor de cărbune şi petrol rusesc.

Dar importurile de gaze nu au fost atinse nici măcar pe fondul solicitărilor din partea Ucrainei pentru un astfel de embargo.

Ultimele sancţiuni sunt în curs de pregătire în contextul temerilor crescânde ale Europei că Rusia ar putea prelungi lucrările de mentenanţă programate la gazoductul Nord Stream-1, care au început la 11 iulie şi ar urma să dureze 10 zile.

Aceasta ar afecta şi mai mult aprovizionarea europeană cu gaze şi ar perturba planul ţărilor de a-şi face stocuri pentru iarnă, amplificând riscul unei crize energetice.

În acest context, premierul ceh a declarat că Europa trebuie să fie pregătită pentru posibilitatea ca fluxul de gaze prin Nord Stream-1 să nu se reia şi să caute surse alternative de aprovizionare cu gaze, cum ar fi gaz natural lichefiat (GNL) şi să fie pregătite să-şi împartă resursele cu statele membre.

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu va participa luni, 18 iulie 2022, la reuniunea miniștrilor de externe din statele membre ale UE (Consiliul Afaceri Externe/CAE), care se va desfășura la Bruxelles.