Ministerul Afacerilor Externe nu recunoaşte aşa-zisele alegeri prezidenţiale din regiunea Karabah

„MAE se pronunţă pentru reglementarea politică a tuturor problemelor din regiune, în consens cu principiile dreptului internaţional”, se precizează într-un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe.

Nagorno-Karabah şi-a ales sâmbătă un nou preşedinte separatist, într-un context de tensiuni în creştere între Azerbaidjan şi Armenia.

Conflictul din Nagorno-Karabah este cel mai lung din Eurasia post-sovietică. În 1988, etnicii armeni care trăiau în Nagorno-Karabah au cerut transferul a ceea ce era atunci Regiunea Autonomă Nagorno-Karabah (NKAO) din Azerbaidjanul sovietic în Armenia. Odată cu prăbușirea URSS, tensiunile au degenerat într-un război total.

Regiunea este în pragul unei crize umanitare de proporții. Autoritățile locale spun că unul din trei decese este cauzat de malnutriție. În primăvară, Azerbaidjanul a blocat principala cale de aprovizionare a regiunii, sub pretextul că Armenia își face provizii militare pe acolo. Militarii azeri permit doar accesul organizațiilor umanitare, care, însă, nu fac față aprovizionării.