Muntele Everest, cucerit de alpiniști cu deficienţe de auz. Cuplul care intră în istorie

Unger și Lehmann formează un cuplu încă din liceu, dar au început să urce împreună abia în 2015, când au ajuns pe vârful Kilimanjaro. Lehmann are mai multă experiență, întrucât a mai făcut o excursie prin țară, după ce a absolvit Gallaudet, singura universitate de arte liberale din lume pentru surzi și persoane cu deficiențe de auz.

S-a îndrăgostit de alpinism. S-a înscris la un curs, dar instructorul l-a informat că va trebui să angajeze și să plătească el însuși un interpret, care să-l însoțească în fiecare expediție. Așa că a decis să apeleze la YouTube, dar majoritatea videoclipurilor nu erau subtitrate sau subtitrările automate nu erau întru totul corecte. Lehmann a ajuns să învețe alpinism prin încercări și erori. Urmărea alți alpiniști și încerca să îi copieze. Când a ajuns sufieicient de bun, a învățat-o și pe Unger cum să se cațere.

În mod normal, cuplul folosește aplicația de traducere voce în text Big pentru a comunica cu ghizii și alți alpiniști, dar semnalul telefonic la altitudini mari nu este bun. Chiar și ceva atât de simplu precum tastarea este o provocare la 25.000 de picioare. Ca să folosească ecranul tactil, este nevoie să-și scoată mănușile, ceea ce este riscant la temperaturi atât de scăzute.

Așa că Unger și Lehmann au înțeles că nicio tehnologie nu va funcționa pentru ei pe Everest și și-au propus să învețe să comunice cât mai mult posibil fără ea. Înainte de urcare, ei au lucrat cu șerpașii lor în avans pentru a învăța elementele de bază și pentru a conveni asupra indiciilor vizuale și a semnalelor pe care toți le-ar putea folosi. Până în a treia săptămână de alpinism împreună, cuplul și șerpașul lor au reușit să interacționeze cu ușurință, fără să folosească o aplicație sau să noteze ceva pe hârtie.

Munca suplimentară înainte de urcare s-a dovedit critică. Aproape de vârf, masca lui Lehmann s-a umplut cu gheață și a început să intre în panică. Cu toate acestea, a reușit să comunice cu șerpul lui, care a reparat rapid masca și a readus grupul pe drumul cel bun.

„Sunt o mulțime de bariere diferite prin care a trebuit să trecem pentru a ajunge pe Everest, așa că, atunci când am ajuns în vârf, am simțit că am depășit orice așteptare. Am fost cu adevărat mândri de noi”, spune Unger.

Unger și Lehmann își propun acum să fie primii alpiniști surzi care finalizează cele șapte cele mai înalte vârfuri de pe fiecare continent. Doar 460 de oameni au reușit asta. Cuplul este deja la jumătatea drumului, pentru că, pe lângă Everset, au ajuns și pe Kilimanjaro, Aconagua și Denali. Lehmann este încrezător: „Cu atitudinea potrivită și ajustările potrivite, (în aer liber) este posibil și pentru persoanele surde și cu deficiențe de auz”.

Din întâmplare, chiar când se cățărau, Unger și Lehmann s-au întâlnit cu a doua persoană surdă care a ajuns în vârf, cetățeanul malaezian Muhammad Hawari Hashim. El a urcat vârful pe 18 mai.

Faptul că trei surzi au urcat pe cel mai înalt munte din lume la câteva zile unul de celălalt, la doar câțiva ani după ce instanța supremă din Nepal a anulat interdicția pentru alpiniștii cu dizabilități, a generat valuri de mândrie în comunitatea globală a surzilor.

Federația Mondială a Surzilor estimează că există 70 de milioane de surzi în lume, folosind peste 300 de limbi diferite. Până în acest an, o singură persoană surdă a urcat vreodată pe Everest, alpinistul japonez Satoshi Tamura, un schior alpin care a reușit la a treia încercare, în 2016.

În anul următor, Nepal a anunțat că nu va mai elibera permise de alpinism persoanelor cu dizabilități. Decizia i-a înfuriat pe alpiniștii cu dizabilități, inclusiv pe Hari Budha Magar, un soldat Gurkha născut în Nepal, care a suferit o dublă amputare, în timp ce servea în Afganistan.

El a făcut parte dintr-o coaliție de nepalezi cu dizabilități care a luptat împotriva interdicției la Curtea Supremă a Nepalului, iar în 2018 a fost abrogată. Magar a urcat cu succes pe Everest pe 19 mai anul acesta, devenind primul dublu amputat deasupra genunchiului care a finalizat ascensiunea.

Mediul Everest poate îngreuna comunicarea pentru oricine, surd sau nu. Este greu să te vezi sau te auzi în condiții de vânt puternic, zăpada învolburată și întuneric.

În tabăra de bază Everest, Unger și Lehmann au comunicat mai mult cu Hashim, alpinistul malaezian. Este posibil ca cei doi să fi fost ultimii pe care Hashim i-a văzut. El a fost dat dispărut a doua zi, în timp ce cobora de pe vârf în Tabăra Patru. Guvernele din Malaezia și Nepal au încept misiunea de căutare, care a fost abandonată în cele din urmă pe 6 iunie.

Nepal a fost criticat pe scară largă pentru că a eliberat cel mai mare număr de permise de alpinism vreodată, pe fondul îngrijorărilor cu privire la o potențială supraaglomerare. 12 alpiniști au murit în sezonul 2023, alți cinci, inclusiv Hashim sunt dați dispăruți.

Articol de Arina Delcea