Ministeriala NATO de la București | Gen. Virgil Bălăceanu: „Este un moment important pentru România”. Ce spune despre pericolul pe care îl reprezintă Poarta Focșanilor

Generalul Virgil Bălăceanu consideră că Ministeriala NATO de la București constituie un „moment important” și că, în legătură cu rolul României în noul concept strategic al Alianței, liderii NATO ar trebui să pună accent pe „Poarta Focșanilor”.

„Este un moment important. Sigur că da, e o reuniune informală obișnuită. Îi dăm importanța pe care trebuie să i-o dăm, ținând seama că totul se desfășoară la București. A fost și întâlnirea sub egida liderilor de la Munchen, a fost și întâlnirea G7. Dincolo de aspectele care țin de diplomația la nivel înalt, să vedem care vor fi consecințele, pentru că în definitiv ar trebui să se vorbească despre – și să se și întâmple – acea echilibrare a flancurilor, ca și dezvoltarea conceputului strategic NATO. În aceeași proporție trebuie să se discute despre Poarta Suwalki (istmul Suwalki – n.r.), acel culoar dintre Polonia și țările baltice, ca și despre Poarta Focșanilor și despre Dobrogea. Pe de altă parte, este nevoie să se ia deciziile astfel încât dezvoltarea grupului de luptă al NATO, de la nivel batalion la nivel brigadă, să se realizeze într-un timp relativ scurt, dincolo de problemele legate de infrastructura de cazare. Să sperăm că și aceste probleme vor fi depășite și vom avea o prezență mult mai consistentă a NATO”, a explicat Virgil Bălăceanu în emisiunea „3 ceasuri bune” de la TVR Info.

Istmul Suwalki este considerat de strategii militari drept „călcâiul lui Ahile” din NATO, fiind vulnerabil în fața trupelor ruse din Belarus și din exclava Kaliningrad. În ce privește Poarta Focșanilor, scenarii militare din ultimii ani au arătat că, în cazul unui război NATO-Rusia, această zonă din România ar cădea în 24 de ore.

Poarta Focșanilor este o bucată de teren care se întinde în patru județe – Vrancea, Galați, Brăila și Buzău și se află în sudul zonei operaționale de Est a României. Are o lățime de circa 85 de kilometri și merge în adâncime circa 60 de kilometri, pe direcția Ianca-Nămoloasa-Cudalbi. Limitele geografice ale Porții sunt Râmnicu Sărat-Odobești-Panciu la Vest, Tichilești-Brăila-Galați-Foltești și cursurile Prutului și Dunării la Est, Râmnicu Sărat-Sutești-Tichilești la sud și Panciu-Tecuci-Foltești la nord.

Este „unul dintre cele mai critice terenuri militare operaționale din România. Servește pe post de pâlnie dinspre nord și creează un câmp de luptă propice tancurilor. Totuși, în circumstanțele potrivite, poate deveni o capcană operațională care lasă puține posibilități de scăpare”, arăta în 2019 un studiu realizat de New Strategy Center din România și Centre for the Study of New Generation Warfare, think-tank american.

Potrivit generalului Bălăceanu, una dintre cele mai sensibile probleme din arhitectura de securitate a NATO o reprezintă bazinul Mării Negre.

„Chiar dacă vorbim despre spațiul Mării Negre ca zonă de interes strategic pentru NATO, dincolo de a declara un asemenea lucru, situația este destul de complicată, de sensibilă și de provocatoare. Noi trebuie să plecăm de la realitatea că în condițiile unui război, controlul din punct de vedere militar al Mării Negre aparține Turciei. Turcia controlează intrările și ieșirile din acvatoriul Mării Negre – nu vorbesc de navele civile, vorbesc în primul rând de navele militare”, a subliniat Virgil Bălăceanu, făcând referire la jocul constant dublu al Turciei în triunghiul NATO-UE-Rusia.

Virgil Bălăceanu spune că NATO are nevoie de o grupare de luptă navală permanentă în Marea Neagară.

Un alt subiect abordat în emisiune de general a fost cel al epopeii corvetelor și fregatelor destinate României. În acest sens, Bălăceanu a recomandat aplicarea modelului belgiano-olandez în tandem cu Bulgaria.

„Noi avem probleme grave. Mă refer la dosarul corvetelor și fregatelor. Intrăm în 2023 și dosarul rămâne în continuare dosar și nu devine un program de înzestrare. Dar poate învățăm din experiența pe care o au, în privința colaborării între forțele navele, Belgia și Olanda. Ele colaborează foarte bine pentru că au realizat că nu-și pot permite forțe navale foarte dezvoltate și au ajuns, în baza unor acorduri militare bilaterale, să integreze foarte mult din structura de comandă și structura operativă a forțelor navale. Iată de ce și noi ar trebui să gândim cu Bulgaria un asemenea lucru. Nu neapărat să mergem la pachet, pentru că noi trebuie să rezolvăm problemele de securitate ale Mării Negre în contextul parteneriatului strategic cu SUA, în contextul NATO și, de ce nu, al UE, dar să fim proactivi pe soluții pe care le putem găsi și propune la nivelul relațiilor bilaterale”, a argumentat președintele Ascoiației Ofițerilor în Rezervă din România.

„Încep să apară sâmburii ai unei poziționări mult mai bune a României (la nivelul NATO- n.r.). Noi trebuie să știm, spunea președintele Iohannis, cine ne sprijină, când și unde ne sprijină și de ce – pentru a nu fi luați prin surprindere. Or, asta înseamnă un întreg proces de planificare operațională și de mobilitate militară, astfel încât NATO să asigure prin această prezență rotațională, sau una amplificată în condiții de criză, elementul principal de descurajare a agresivității Federației Ruse, care presupunem că se va menține și după încheierea războiului din Ucraina, mai ales dacă se va încheia cu un conflict extins foarte aproape de gurile Dunării”, a mai precizat generalul Virgil Bălăceanu.