O bucată de inimă a fost crescută, în premieră, în laborator

Echipa de cercetători de la Universitatea din Toronto și Universitatea din Montreal din Canada a decis să se concentreze pe ventriculul stâng al inimii, deoarece acesta joacă un rol esențial în pomparea sângelui oxigenat în aortă și ulterior în restul corpului. Pentru a crea acest model avansat, cercetătorii au combinat materiale sintetice și biologice, obținând astfel o structură tridimensională unică.

Procesul a implicat dezvoltarea unui amestec de celule mușchiului inimii, obținute din țesuturile cardiovasculare ale șobolanilor tineri. Aceste celule au fost plasate pe o schelet imprimat dintr-un polimer biocompatibil, asemănător ochiurilor unei pânze. Astfel, modelul a fost forțat să imite alinierea ventriculului stâng al inimii umane.

Dimensiunile mici ale structurii, cu un diametru interior de aproximativ 0,5 milimetri și o înălțime de aproximativ un milimetru, asemănătoare cu dimensiunea ventriculului unui făt în a nouăsprezecea săptămână de gestație, au permis cercetătorilor să creeze o replică cât mai precisă.

Echipa a utilizat un cateter de conductanță, asemănător celui folosit pentru pacienți, pentru a măsura volumul de ejecție și presiunea din modelul inimii create în laborator. Rezultatele preliminare au fost promițătoare, cu un volum de ejecție cu doar 5% mai mic decât cel al inimii umane.

Deși este un prim pas, cercetătorii sunt optimiști în privința extinderii conceptului și creșterii dimensiunii modelelor în viitor. Cu mai multe straturi de țesut, modelul poate deveni mai puternic și mai apropiat de o inimă umană complet funcțională. Cu timpul, scheletul biocompatibil ar putea fi îndepărtat, iar țesuturile umane derivate ar putea fi încorporate, deschizând astfel drumul către un organ de inimă complet funcțional și transplantabil.

Una dintre cele mai mari provocări în studiul bolilor de inimă și a tratamentelor este accesul limitat la informații detaliate și precise despre funcționarea inimii umane. Modelul inimii create în laborator, care poate fi studiat fără a necesita intervenții chirurgicale sau experimente pe animale, reprezintă o sursă valoroasă de date pentru cercetători. În plus, poate fi utilizat pentru a testa moleculele medicamentoase și efectele acestora, cu scopul de a dezvolta terapii mai eficiente și personalizate pentru pacienți.

Această nouă descoperire în medicina regenerativă promite să aducă beneficii semnificative în domeniul medical, contribuind la îmbunătățirea sănătății cardiace și la dezvoltarea unor tratamente mai precise și mai eficiente pentru bolile de inimă. În viitor, modelul inimii umane create în laborator ar putea deveni o componentă esențială a cercetărilor clinice și a dezvoltării terapiilor pentru pacienți cu afecțiuni cardiace.