Politico: Flota-fantomă a Rusiei este un dezastru iminent

Deoarece Turba este o navă-fantomă, care operează în afara sectorului maritim oficial, nu are protecție împotriva unor astfel de nenorociri. Și, dintr-o dată, a devenit problema Indoneziei.

Nenorocirea Turba a avut loc la doar câteva luni după ce o soartă similară a avut Pablo, un alt petrolier fantomă despre care se credea că transporta petrol iranian, care a luat foc în largul coastelor Malaeziei. Și acesta este doar, ca să spunem așa, vârful aisbergului.

De când Rusia a invadat Ucraina, un flux constant de astfel de nave șubrede, fără protecție de asigurare, s-a alăturat flotei-fantomă (așa cum mai sunt cunoscute aceste nave) – și multe dintre ele au avut accidente. Această situație prezintă riscuri enorme pentru navele care respectă legea, pentru mediul înconjurător și pentru țările ghinioniste care controlează apele în care au loc aceste accidente.

Deoarece sancțiunile occidentale au interzis comercializarea unei game largi de bunuri rusești și au limitat prețul petrolului rusesc, asiguratorii occidentali – care domină piața – nu mai asigură astfel de transporturi. Astfel, companiile care încă mai doresc să se angajeze în acest comerț profitabil au apelat în schimb la nave-fantomă, adică nave îmbătrânite, cu un proprietar obscur, care nu au certificare internațională și nici asigurare occidentală.

„Bucățica de hârtie pe care o poate avea o navă obscură, care spune că este asigurată, nu valorează nici cât hârtia pe care este scrisă”, a declarat Simon Lockwood, un director maritim de la brokerul de asigurări WTW.

Două treimi din petrolierele care transportă țiței rusesc sunt asigurate acum de „necunoscuți”. Și pentru că nu au o asigurare adecvată și își maschează proprietatea, aceste petroliere operează, de asemenea, în afara reglementărilor maritime internaționale.

Oficial, acestea nu există. Dar navighează pe oceanele lumii și pot provoca daune considerabile.

De exemplu, la 9 octombrie, căpitanul navei Turba, în vârstă de 26 de ani, a semnalat că nava nu mai poate fi dirijată. Petrolierul a trebuit să se deplaseze fără cârmaci, iar nouă zile mai târziu șchiopăta în apropiere de Singapore.

Ori de câte ori Turba va reuși în cele din urmă să ajungă într-un port, va avea nevoie de reparații. Dacă se va ciocni cu o altă navă, și aceasta va avea nevoie de reparații. Iar dacă țițeiul ei se scurge în apă, oceanul va trebui curățat – la fel cum s-a întâmplat cu Pablo, un vas la fel de în vârstă.

Iar această flotă din umbră crește rapid: în prezent, ea cuprinde aproximativ 400-650 de nave, de câteva ori mai mare decât înainte de invazia Rusiei în Ucraina; și se estimează că două treimi dintre acestea sunt petroliere.

Potrivit S&P Global, în Gabon – statul de pavilion ales în prezent pentru flota-fantomă – un procent impresionant de 98% din toate petrolierele medii și mari sunt de mare risc sau nu au un proprietar identificabil. Iar autoritățile norvegiene estimează că o medie de 12 nave-fantomă, care transportă de obicei petrol rusesc, traversează zilnic apele norvegiene.

Nu este surprinzător faptul că și numărul accidentelor de flotă-fantomă a crescut. Navele au luat foc, au eșuat, au provocat deversări de petrol, au pierdut cârma și s-au ciocnit cu alte nave. Asistenta de cercetare Katherine Camberg a identificat aproape trei duzini de incidente în care au fost implicate presupuse nave obscure numai în ultimele 18 luni. Accidentele nu sunt doar rezultatul faptului că aceste nave sunt vechi și prost întreținute: pentru a fenta radarele, își dezactivează adesea sistemele de identificare automată (AIS) – un semnal de tip GPS pe care toate navele comerciale sunt obligate să îl folosească pentru a evita coliziunile.

„Tocmai instrumentele pe care flota-fantomă evită să le folosească pentru a nu fi detectată sunt instrumentele implementate special pentru a preveni accidentele pe mare”, a declarat Cormac McGarry, analist maritim la Control Risks. „Prin dezactivarea AIS, o navă crește riscul de coliziune. Flota-fantomă ne aruncă cu ani în urmă în ceea ce privește gestionarea siguranței maritime.”

Și pentru că aceste nave-fantomă nu au protecție, multe țări sunt nevoite să le sară în ajutor. Autoritățile malaeziene, de exemplu, au fost nevoite să salveze echipajul lui Pablo și să păzească petrolierul în flăcări. Între timp, navele care respectă legea se confruntă cu costuri mari dacă sunt lovite de o navă obscură. „Este ca și cum ai avea un accident cu un șofer neasigurat”, a spus Lockwood.

„Cu P&I [asigurarea maritimă occidentală], ești autorizat să faci comerț. Înseamnă, de asemenea, că există protecție în cazul unui incident. Dacă un petrolier din flota-fantomă bubuie în Canalul Mânecii, cine plătește?” a întrebat Lockwood. „Contribuabilii britanici și francezi vor trebui să plătească”.

De asemenea, nu este în niciun fel clar cine va salva un vas fantomă dacă se scufundă. Companiile de salvare fac acest lucru doar dacă sunt instruite – și plătite – de către asiguratori.

Imaginați-vă dacă drumurile lumii ar fi pline de vehicule neasigurate, care nu au trecut inspecțiile tehnice și nu-și folosesc farurile – asta se întâmplă acum pe oceanele lumii. „Proprietarii navelor vor forța foarte mult nota pentru a face cât mai multe călătorii cu aceste nave, pentru că sunt bani de muls aici”, a declarat Lockwood. „Dar pentru că nu au P&I, nu există nicio cerință ca acestea să îndeplinească anumite standarde”.

Pe măsură ce aceste nave îmbătrânesc, riscul de accidente va continua să crească – ceea ce înseamnă mulți bani de la contribuabili cheltuiți pentru curățarea accidentelor, companii de transport maritim cheltuind sume uriașe pentru pagubele cauzate de navele neasigurate și, de asemenea, multe daune produse mediului.

S-ar putea spune chiar că flota-fantomă constituie un instrument la îndemână cu care Rusia poate face rău altor țări, precum și companiilor care le transportă mărfurile.

Deci, ce este de făcut?

Deoarece represaliile prin trimiterea de nave șubrede care să facă ravagii în apele rusești ar fi în mod clar o idee proastă, guvernele și companiile ar trebui, în schimb, să înceapă să documenteze toate costurile pe care le-au suportat din cauza navelor obscure care deservesc Rusia. Apoi, când războiul împotriva Ucrainei se va încheia, guvernele pot prezenta Kremlinului factura, care s-ar adăuga la costurile masive pe care Kremlinul le va suporta pentru reconstrucția Ucrainei.

De asemenea, guvernele pot informa Kremlinul că nu vor mai permite navelor de acest gen, care transportă mărfuri către și dinspre Rusia, să le traverseze apele.

În conformitate cu legislația maritimă internațională, călătoria prin apele altor țări este un drept; dar și o asigurare adecvată se numără printre cerințe. Și este în interesul tuturor ca periculoasa flotă obscură să fie înfrântă.