Portul musulman, interzis în școlile de stat din Franța

Regula se aplică din 4 septembrie, când începe noul an școlar.

„Când intri într-o sală de clasă, nu ar trebui să poți identifica religia elevilor doar privindu-i”, a declarat ministrul Educației Gabriel Attal pentru TF1 TV din Franța, adăugând: „Am decis că abaya nu mai poate fi purtată în școli”.

Mișcarea vine după luni de dezbateri cu privire la purtarea abayei în școlile franceze. Îmbrăcămintea este purtată din ce în ce mai mult în școli, ceea ce duce la o divizare politică. Partidele de dreapta susțin o interdicție, în timp ce formațiunile de stânga și-au exprimat îngrijorarea pentru drepturile femeilor și fetelor musulmane.

„Secularismul înseamnă libertatea de a se emancipa prin școală”, a spus Attal pentru TF1, argumentând că abaya este „un gest religios, menit să testeze rezistența republicii față de sanctuarul secular pe care trebuie să îl constituie școala”. El a spus că va da reguli clare la nivel național înainte ca școlile să se deschidă după vacanța de vară. CFCM, un organism național care reprezintă multe asociații musulmane, a spus că articolele de îmbrăcăminte în sine nu sunt „un semn religios”.

Purtarea baticului este interzisă din 2004 în școlile de stat. În 2010, Franța a interzis purtarea voalului integral în public, ceea ce a provocat furie în comunitatea musulmană din Franța, formată din cinci milioane de oameni.

Franța a impus o interdicție strictă a semnelor religioase în școli încă din secolul al XIX-lea, inclusiv a simbolurilor creștine, cum ar fi cruci mari, într-un efort de a reduce orice influență catolică în învățământul public.

De-a lungul anilor, a actualizat legea pentru a reflecta schimbarea populației, care include acum basma musulmană și kippa evreiască, dar abaya nu a fost interzisă definitiv.

Dezbaterea asupra simbolurilor islamice s-a intensificat de când un refugiat cecen l-a decapitat pe profesorul Samuel Paty, care le-a arătat elevilor caricaturi ale profetului Mahomed, în apropierea școlii sale dintr-o suburbie din Paris, în 2020.

Un articol de Arina Delcea