Poveștile nespuse ale hanurilor din București. Cele care au rezistat își păstrează farmecul, iar povestea lor continuă să fascineze

În 1815, în Hanul lui Manuc e găzduită o alergătoare austriacă, venită la prima cursă cu pariu din București. Din presa vremii se știe despre Carolina Paukert că a alergat de șase ori distanța între Podul Mogoșoaiei și Straja Târgului. Trecătorii care doreau să-i vadă pe competitori erau obligați să plătească taxa de un sfanţ.

În cartierul Dudești a existat Hanul fără Nume, unde săracii își găseau adăpost pe timp de noapte, iar în Hanul Filaret s-a băut pentru prima dată bere în orașul de pe malul Dâmboviței, în 1811. Toate prind viață de această dată într-o expoziție.

Pe strada Lipscani, vitrina amenajată cu câțiva ani în urmă e încă o necunoscută pentru unii trecători.

Tot pe Lipscani se află și fostul Han Gabroveni, a cărui construcție a început în 1804.  A fost salvat după ampla restaurare din perioada 2009-2014, iar din 2015 ARCUB organizează aici peste 200 de evenimente culturale anual. Din beciurile dominate de arcade ample și până la etajul dominat de largi săli, totul respiră istorie. Deși au existat controverse legate de amplasamentul fostului han Gabroveni, specialiștii și-au spus deja cuvântul.

Până în 29 octombrie puteți vizita, la Palatul Suţu, de pe Bd. Ion C. Brătianu, expoziţia dedicată Hanurilor Bucureștiului, cu fotografii și descrieri de epocă.