Președintele a sesizat la CCR legea privind CSM. „Actul a cărui reexaminare s-a solicitat nu a beneficiat de o reală reexaminare”

Pe 22 iunie, președintele a formulat o cerere de reexaminare a actului normativ care modifica legea din 2004. Motivele de reexaminare vizau aspecte privind funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, dar și afectarea rolului constituțional de garant al independenței justiției.

Klaus Iohannis a semnalat atunci norme contradictorii și trimiteri la dispoziții inexistente în conținutul legii nr. 317/2004, dispoziții neclare și/sau necorelate între ele și chiar  paralelisme legislative.

Camera Deputaților, în calitate de primă Cameră sesizată, a reexaminat legea. Pe 26 iunie, legea a fost adoptată și transmisă Senatului. „În aceeași zi, Biroul permanent al Senatului a repartizat legea comisiei juridice care, în cursul zilei de 26 iunie 2018 a și adoptat raportul. În data de 27 iunie a.c. Senatul, în calitate de Cameră decizională, a adoptat legea dedusă controlului de constituționalitate în forma transmisă inițial la promulgare, respingând implicit cererea de reexaminare”, explică Administrația prezidențială.

„Deși motivele din cererea de reexaminare trimiteau la texte concrete din legea criticată, din rapoartele comisiilor sesizate în fond ale ambelor Camere ale Parlamentului nu rezultă care sunt rațiunile pentru care s-a ajuns la soluția respingerii acestora. De asemenea, lipsa acestor argumente ori a dezbaterii motivelor cererii de reexaminare reiese și din dezbaterile plenului Camerei Deputaților. Spre deosebire de Cameră, la Senat, plenul a respins, fără vreo motivare, amendamentele formulate”, atrage atenția șeful statului.

Potrivit sesizării de neconstituționalitate, din raportul comisiei sesizate în fond (atât la Camera Deputaților, cât și la Senat) lipsește motivarea respingerii cererii de reexaminare.

„De asemenea, din dezbaterile din Plenul Camerei Deputaților nu rezultă că aceasta a dezbătut motivele de reexaminare cuprinse în cererea Președintelui României. În opinia noastră, nici din dezbaterile Plenului Senatului nu rezultă o asemenea împrejurare, câtă vreme în cadrul acestora discuțiile s-au purtat în jurul unor aspecte procedurale, iar raportul comisiei sesizate în fond nu cuprindea nicio motivare a rațiunii respingerii cererii de reexaminare”, se subliniază în documentul transmis CCR.

„Absența oricăror motive de respingere a cererii de reexaminare în cadrul raportului comisiei sesizate în fond conduce la ideea că aceasta nu și-a îndeplinit rolul  constituțional, cel statuat prin jurisprudența Curții Constituționale, de a organiza și de a realiza actele pregătitoare pentru Plenul fiecărei Camere. Această neregularitate procedurală ar fi putut fi suplinită în ipoteza în care în plen ar fi existat dezbateri specializate asupra motivelor cererii de reexaminare formulate de Președintele României. În Plenul fiecăreia dintre cele două Camere au existat dezbateri, însă acestea nu au vizat motivele cererii de reexaminare, ci tocmai acest viciu de procedură, respectiv imposibilitatea de a depune amendamente și inexistența motivelor pentru respingerea cererii de reexaminare”, constată Administrația prezidențială.

„În concret, în absența motivelor ce justifică respingerea punctuală a criticilor formulate de Președintele României, actul a cărui reexaminare s-a solicitat nu a beneficiat de o reală reexaminare. De aceea, se poate susține că în realitate, în lipsa unei dezbateri specializate limitate la motivele de reexaminare, nu a fost supus la vot actul normativ reexaminat, ci a fost supus la vot, pentru a doua oară, însuși actul normativ a cărui reexaminare s-a solicitat, inclusiv textele ce nu au făcut obiectul cererii de reexaminare, cu consecința încălcării limitelor reexaminării”, mai arată președintele.