Premierul, după negocierile de la Bruxelles: Am găsit flexibilitate la Comisie. Deficitul bugetar nu poate fi mare de 6,2% și nici micșorat cu mai puțin de 0,5% față de cel de anul trecut. Nu sunt de acord cu TVA mai mare de 19%

Marcel Ciolacu nu a obținut creșterea țintei de deficit pe care și-a propus-o înainte de vizita la Bruxelles, de la 4,4% la 5,5%. Discuțiile nu s-au finalizat, deficitul încă se negociază, iar autoritățile române au de rezolvat, între timp, câteva obligații.

Întrebat cum ar trebui să arate deficitul bugetar, în urma discuțiilor, primul ministru a răspuns:

Premierul Marcel Ciolacu: Comisiile tehnice au rămas să discute anumite aspecte, ele vor continua la nivel tehnic și săptămâna viitoare. În schimb, am stabilit principiile: am anunțat că eu nu sunt de acord să creștem TVA peste 19%, care ar duce din nou la o creștere a inflației și la o scădere economică. Dacă s-ar fi crescut TVA cu 1%, ar fi adus la pachet o inflație de 0,5%.

Întrebat dacă Comisia a acceptat majorarea țintei de deficit, premierul a răspuns: Comisia Europeană nu este cea care avizează o nouă încadrare în deficitul bugetar. Este evident că, în urma efortului României de a susține Ucraina și Republica Moldova, și ca si țară de graniță, că avem influențe negative – de la asigurări, dobânzi pentru împrumuturi –  pentru că suntem o țară cu un risc mai ridicat. Față de Austria, de exemplu, care este mai îndepărtată de conflictul cu Ucraina. Astfel că Comisia a înțeles întreg acest context și este argumentul principal, fiindcă România este într-un acord de deficit excesiv. Suntem singurul stat european care suntem sub un acord cu CE care privește descreșterea deficitului către 3%. Există o flexibilitate în acest moment, în urma argumentelor aduse, de a veni cu un nou plan, în ceea ce privește deficitul României. Comisia, în urma și a reformelor pe care le implementăm în țară, Comisia va propune Consiliului această nouă renegociere. Acesta este calendarul. Am găsit o flexibilitate și o înțelegere a contextului întreg. Noi nu vorbim numai de cifre. Se mută lucrurile în zona tehnică, pentru a găsi soluțiile cele mai bune.

Declarații Marcel Ciolacu:

– Este evident că am vorbit foarte mult despre PNRR, de faptul că România, fără nicio excepție, va implementa toate reformele din PNRR. Am vorbit de modificarea PNRR, pentru că nu putem depune cererea de plată nr. 3 fără reducerea cuprinsă în PNRR de 2,1 miliarde la granturi și de capitolul cu RepowerEU. Amble capitole au fost închise. Știam că urma să avem o discuție și în ceea ce privește pensiile speciale după decizia CCR, de aceea am venit însoțit astăzi de o echipă tehnică de la Ministerul Justiției și cu o echipă tehnică și cu o echipă tehnică de la Ministerul Fondurilor Europene.

– Am abordat și problema deficitului bugetar, în contextul actual geostrategic și a unei crize de securitate. Fără excepție, toți liderii europeni au vrut să mulțumească în primul rând românilor, pentru efortul depus pentru a susține cele două state – Ucraina și Republica Moldova.

– Mulțumesc tuturor liderilor europeni pentru susținerea necondiționata directă și publică pentru aderarea României la Spațiul Schengen. Fara excepție, toți liderii europeni au menționat acest lucru de susținere a României, pe postările dumnealor.

– Nu a fost o zi normală, cred ce era necesară această vizită și cred, de asemenea, că pentru prima oară am avut o viziune comună și un plan comun abordat, unele țin de Comisie, altele țin de Consiliu, altele de PE.

– Despre pachetul legislativ pe care o să mi-l asum în Parlamentul României, va avea cele trei paliere, va cuprinde reforma administrativă – cu cele două componente, centrale si locale, combaterea evaziunii fiscale – estiimată la 10% din PIB – și ajustarile fiscale. România este un partener credibil și responsabil, și mai ales corect, atât al Consiliului, cât și al Comisiei, cât și al Parlamentului European.

Întrebări și răspunsuri:

– (Ce ați stabilit, cum ar trebui să arate deficitul bugetar?) Comisiile tehnice au rămas să discute anumite aspecte, ele vor continua la nivel tehnic și săptămâna viitoare. În schimb, am stabiit principiile: am anunțat că eu nu sunt de acord se creștem TVA peste 19%, care ar duce din nou la o creștere a inflației și la o scădere economică. Dacă s-ar fi crescut TVA cu 1%, ar fi adus la pachet o inflație de 0,5%.

– (Comisia Europeană a acceptat creșterea țintei de deficit?) Comisia Europeană nu este cea care avizează o nouă încadrare în deficitul bugetar. Este evident că, în urma efortului României de a susține Ucraina și Republica Moldova, și ca si țară de graniță, că avem influențe negative – de la asigurări, dobânzi pentru împrumuturi –  pentru că suntem o țară cu un risc mai ridicat. Față de Austria, de exemplu, care este mai îndepărtată de conflictul cu Ucraina. Astfel că Comisia a înțeles întreg acest context și este argumentul principal, fiindcă România este într-un acord de deficit excesiv. Suntem singurul stat european care suntem sub un acord cu CE care privește descreșterea deficitului către 3%. Există o flexibilitate în acest moment, în urma argumentelor aduse, de a veni cu un nou plan, în ceea ce p0rivește deficitul României. Comisia, în urma și a reformelor pe care le implementăm în țară, Comisia va propune Consiliului această nouă renegociere. Acesta este calendarul. Am găsit o flexibilitate și o înțelegere a contextului întreg. Noi nu vorbim numai de cifre. Se mută lucrurile în zona tehnică, pentru a găsi soluțiile cele mai bune.

– (Când am putea vedea o decizie a Consiliului cu privire la majorarea deficitului pe care România și l-a asumat?) Până la sfârșitul anului. România este reprezentată la Consiliu de către președintele României. De aceea am și avut o discuție telefonică înainte de această deplasare, cu președintele.

– (Până unde poate merge această flexibilitate?) Este o regulă de bază. Anul trecut ne-am încadrat într-un deficit de 6,2 %. România nu poate veni, anul acesta, cu un deficit mai mare de 6,2 și nu poate veni cu un deficit micșorat mai puțin de 0,5%. Ne menținem ca bugetul de Apărare să rămână 2,5%.

– (Cât reprezintă din deficit acel ajutor pe care România l-a dat Ucrainei și Republicii Moldova și dacă există un acord pentru a fi eliminat?) După estimările făcute de România, depășesc 3,5%, estimările făcute de către Comisie – se încadrează în jur de 1,5%, asta neintroducând noua asumare a României de a crește bugetul pentru Apărare de la 2% la 2,5%.

-( Ați spus că e nevoie de aceste modificări fiscale, tocmai pentru a aduce mai mulți bani la buget. Punctual, Comisia v-a cerut să eliminați facilitățile acum?) A fost o discuție, repet, pe principii. Principiul de bază de la care am plecat a fost că eu sub nicio formă nu sunt de acord cu creșterea TVA-ului. Aici normal că s-au căutat alte soluții. Acolo unde Comisia a depistat că există anumite probleme de necompetitivitate corectă în abordările comerciale. Nu vorbim de introducere de noi taxe, nu vorbim de austeritate, vorbim de reduceri de cheltuieli din sistemul bugetar, ceea ce mi se pare total corect. Dorim să ridicăm nivelul de luptă cu evaziunea fiscală. Am ajuns la 160 de miliarde în România, estimare pe evaziune fiscală. De exemplu, numai la TVA este în jur de 20 de miliarde. Și vorbim de scoaterea unor excepții din Codul Fiscal.

– (Care ar fi acelea?) Nu vorbim în zona bugetară de scăderi de salarii. N-a vorbit nimeni niciodată, cu adevărat. Dar nu poți să fii un bugetar de lux și să primești și norme de hrană sau tichete de vacanță. Vorbim de o echitate socială. Nu pot să vin să măresc TVA-ul, care se mărește și pentru cel cu veniturile foarte mici și cu o impozitare mare a muncii și același suport. Nu poți să crești nivelul de trai în același mod sau să-l scazi în același mod. În ceea ce privește restul facilităților fiscal, ele există. Fiecare categorie se va analiza și se va discuta, iar pe acea lege, repet, voi veni în Parlament să-mi asum răspunderea.

Alte răspunsuri ale premierului:

– Este foarte posibil să venim cu o lege a pensiilor până la sfârșitul anului. În primul rând, solicitarea Comisiei este de a închide cât mai mult din inechitățile din interiorul legii pensiilor. Niciodată Comisia nu ne-a cerut să mărim pensiile celor care au la pensie mai mult decât au avut în activitate. Pensiile mici vor crește cu certitudine. Va exista totuși o abordare diferențiată, în funcție de venit. Este normal să se întâmple acest lucru. Nu i se ia nimănui niciun drept. Este normal să ne învățăm lecția – când s-au tăiat pensiile și salariile în România, lucru care a dus la un dezechilibru macroeconomic – și să venim cu altă abordare.

– Sunt două lucruri importante: faptul că nu se mărește TVA-ul peste 19% şi nu se modifică TVA-ul în ceea ce privește produsele alimentare şi medicamente. Sunt lucrurile cele mai importante pentru români. Acum dacă la cluburi nu mai este TVA 5%  şi este 19%, presupun că nu este o nenorocire.

– (despre plafoanele pentru facturile la energie) Am plecat de la ideea că se menţin facilitățile până când puterea de cumpărare a românilor începe să crească. Acest lucru se face concomitent și cu scăderea inflației. Acum e normal să vedem care este suportul și cât poate statul să susțină. Există discuții pentru scoaterea unor facilități.

– (Despre depunerea cererii de plată numărul trei) În termenul util, odată cu aprobarea renegocierii PNRR-ului. Nu se deblochează cererea de plată. Noi, la cererea de plată numărul trei, mai avem o singură reformă de îndeplinit, respectiv pensiile speciale. Sunt ferm convins că, în maxim o săptămână, se vor termina și aceste negocieri, de aceea am şi venit însoţit cu comisia.

CONTEXT:

Prim-ministrul se va întâlni cu preşedinta Comisiei Europene (CE), Ursula Von der Leyen, cu preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel, precum şi cu directorul general al SG Recover (Recovery and Resilience Task Force) din cadrul Comisiei Europene, Celine Gauer.

Premierul încearcă să obțină de la șefa Comisiei Europene aprobarea pentru o țintă de deficit mai mare, de 5,5% în loc de 4.4%.

Marcel Ciolacu susține că efortul financiar pe care România îl face pentru Ucraina și Republica Moldova are un impact major asupra bugetului de stat. Premierul speră ca partenerii europeni să fie de acord cu o „soluție justă” pentru România: mărirea țintei de deficit de la 4,4% spre 5% până în 2025 pentru cheltuielile suplimentare pe care țara noastră le face ajutând Ucraina și Republica Moldova. Premierul se angajează, în schimb, la o reformă fiscal bugetară serioasă

„România este stabilă politic şi economic, are a doua cea mai mare creştere economică între statele membre ale Uniunii Europene, puternic susţinută de investiţiile străine directe. Vom menţine dinamica economiei româneşti şi încrederea investitorilor prin reformele pe care le facem în domeniile esenţiale. Aceste reforme sunt asumate atât prin Programul de Guvernare, cât şi prin PNRR, ceea ce arată determinarea fermă a Guvernului României de a le implementa cu sprijinul partenerilor europeni şi în beneficiul României şi al românilor”, a transmis premierul Marcel Ciolacu, înainte de vizita sa de la Bruxelles.