Preşedintele Confederaţiei Elveţiene a fost primit de preşedintele Iohannis: România trebuie să facă parte din Schengen. Austria este supusă unor presiuni migratorii

Elveţia, care face parte din Spaţiul de liberă circulaţie, susţine aderarea României şi consideră că prezenţa ţării noastre ar aduce un plus securităţii europene. Președintele Confederației Elvețiene a reiterat acest lucru în declarațiile comune de presă cu omologul său român.

La rându său, președintele Iohannis a vorbit despre relațiile dintre cele două și despre obiectivele lor comune, despre ajutorul acordat Ucrainei, dar și despre relațiile bune dintre Elveția și Uniunea Europeană.

„Elveţia nu este membră a Uniunii Europene, dar este membru asociat, fără drept de vot. Însă Elveţia este favorabilă aderării României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen, pentru că noi considerăm că este un plus pentru securitatea noastră şi nicidecum o pierdere. Însă cei care au experienţă în materie de politică ştiu că nu reuşeşti întotdeauna atunci când vrei sau când meriţi şi asta nu înseamnă că trebuie să încetăm lupta. Trebuie să continuăm, pentru că mai devreme sau mai târziu vom reuşi”, a arătat Ignazio Cassis.

Cassis a adăugat că Austria este supusă unor „mari presiuni migratorii”, lucru care afectează populaţia şi de care trebuie să ţină cont şi aleşii. Pe de altă parte, a subliniat că această „presiune migratorie” nu are loc din cauza României.

„Eu consider că blocajul actual se datorează unor situaţii contingente actuale. Austria este supusă unor mari presiuni migratorii. Evident, nu din pricina României, însă presiunea migratorie este una reală asupra cetăţenilor austrieci şi, deci, aleşii lor trebuie să ţină cont de aceasta. Şi Elveţia ştie ce înseamnă această relaţie cu Uniunea Europeană. Uneori, această relaţie îţi permite să rezolvi mai rapid problemele, însă trebuie să ţii seama şi de doleanţele cetăţenilor şi uneori trebuie să ai mai multă răbdare şi să dai dovadă de perseverenţă”, a mai spus el.

Preşedintele Confederaţiei Elveţiene a adăugat că în cadrul discuţiilor cu preşedintele Iohannis au fost abordate subiecte precum: fluxurile migratorii, insecuritatea alimentară, frontierele externe ale spaţiului european şi frontierele Schengen.

„Am discutat despre decizia luată în urmă cu câteva zile, o decizie pe care Elveţia nu a susţinut-o, pentru că părerea noastră este că România trebuie să facă parte din Spaţiul Schengen, însă, nefiind ţară membră, nu avem drept de vot. Elveţia este recunoscută pentru neutralitatea sa. Ca ţară neutră, totuşi aparţine comunităţii valorilor europene şi se angajează alături de UE pentru stabilitate, securitate şi prosperitate. Aşa este, neutralitatea noastră ne împiedică să fim activi din punct de vedere militar şi să furnizăm arme, însă nu ne împiedică să ne aliem UE în ce priveşte sancţiunile, ajutorul umanitar, gestionarea migraţiei şi în ce priveşte eforturile diplomatice de orice natură”, a mai afirmat Ignazio Cassis.

Declarații Ignazio Cassis:

• Vă mulțumesc pentru această primire călduroasă. Este puțin spus primire călduroasă, pentru că ceea ce am trăit în această seară, primirea cu onoruri militare, m-au atins profund
• Vă mulțumesc dvs și poporului român pentru această primire
• Îmi amintesc de vizita dvs prezidențială din 9 septembrie 2021
• Ne-am văzut de atunci de multe ori, ceea ce este excelent din punct de vedere al relațiilor bilaterale și regionale.
• Îmi amintesc de asemenea de frumoasa mea vizită oficială în România, din septembrie 2018, când am putut să descopăr Sibiul, splendidul dvs oraș natal
• Vizita de azi este o încununare a acestor contacte precedente și este ocazia pentru țările noastre să semnăm acordul bilateral de punere în aplicare a celei de-a doua contribuții elvețiene, o contribuție care are loc în cadrul programului nostru de cooperare cu Uniunea Europeană, în baza relațiilor reciproce dintre Elveția și UE
• Există o relație personală și un parteneriat între țările noastre
• Un parteneriat care marchează, mai întâi de toate, o colaborare și un angajament cu întreaga Uniune Europeană
• Elveția, în calitate de stat non-membru, întreține cu UE relații intense
• Acest parteneriat ne va permite să continuăm să lucrăm asupra acestor mari teme
• Suma de 221 de milioane de franci elvețieni este, în același timp, și mult, și puțin
• Ce contează este  că aceste fonduri sunt utilizate pentru a continua relațiile noastre, pentru a le aprofunda și a le consolida.
• Vizita mea de azi ne reamintește că țările noastre întrețin excelente relații bilaterale
• Avem cooperare in domeniul științei,  cercetării și culturii
• Întâlnirea de azi se derulează într-un context geopolitic foarte complicat
• Azi m-am revăzut cu președinta Republicii Moldova
• Vă mulțumesc pentru modul cum colaborați cu această țară democrată
• Din păcate, agresiunea Rusiei nu va lua sfârșit prea curând
• Trebuie să strânge legăturile și să face tot ceea ce putem
• Elveția face un apel la respectarea Convenției de la Geneva
• Elveția se angajează alături de UE pentru stabilitate și securitate
• Ne aliem UE în ceea ce privește sancțiunile, ajutorul umanitar
• Elveția și România împărtășesc multe obiective comune

Declarații Klaus Iohannis:

• Consultările noastre de astăzi au reconfirmat atât soliditatea relației bilaterale dintre România și Confederația Elvețiană, cât și perspectivele sale foarte bune, în special în această perioadă dificilă, marcată de multiple provocări
• Dialogul nostru politic este foarte bun, iată, această vizită are loc la puțin mai mult de un an de la vizita pe care am efectuat-o la Berna, în septembrie 2021. În plus, cooperarea economică înregistrează un curs ascendent
• Astfel, volumul schimburilor comerciale a crescut de mai mult de două ori în ultimii ani, ajungând la 1,76 miliarde de euro în 2021
• De asemenea, după primele 9 luni ale anului curent ne apropiem deja de 1,5 de miliarde euro, adică avem o creștere de aproape 24% față de anul trecut. Totodată, Elveția rămâne un investitor important în România, aflat pe locul 10 în topul statelor de origine a investițiilor străine
• În continuare, ne vom concentra pe proiecte concrete de interes comun, în domenii precum: cercetare și inovare, energie, securitate cibernetică, educație și formare profesională, sănătate și medicină
• Am reiterat în discuțiile noastre de astăzi și aprecierea față de sprijinul pe care Elveția îl acordă obiectivului major al României de integrare în OCDE
• Un alt subiect important abordat a fost relația dintre Uniunea Europeană și Confederația Elvețiană
• Elveția și Uniunea Europeană sunt parteneri apropiați, iar această relație este cu atât mai valoroasă în actualul context marcat de consecințele agresiunii ruse împotriva Ucrainei. România sprijină o relație puternică între Uniunea Europeană și Elveția, care să reflecte valorile şi interesele noastre comune
• Am exprimat, totodată, aprecierea noastră deosebită pentru contribuția elvețiană la Politica de Coeziune a Uniunii Europene
• Și vreau să salut semnarea, acum câteva momente, așa cum ați putut vedea, a Acordului-cadru între România și Confederația Elvețiană cu privire la o nouă contribuție elvețiană, cea de-a doua, la reducerea disparităților economice și sociale în cadrul Uniunii Europene
• Contribuția Elveției reprezintă un program complex de cooperare, acoperind 10 arii tematice. România obține din această contribuție peste 221 de milioane de franci elvețieni, pe care îi poate utiliza până în 2029
• Am abordat în cadrul discuțiilor de astăzi şi tema securității energetice la nivel european, în special în actualul context extrem de complicat de securitate. România și Elveția au interese comune în implementarea unor soluții concrete la nivelul pieței europene de energie, pentru a asigura atât prețuri corecte, cât și predictibilitate pentru cetățeni și firme în furnizarea de energie
• Vom continua schimburile de opinii și pe viitor, inclusiv în vederea identificării unor oportunități concrete de cooperare, în special cu privire la tranziția energetică
• Am discutat, evident, cu domnul Președinte Cassis și despre evoluția războiului din Ucraina, impactul său multidimensional, precum și răspunsul statelor noastre
• Am constatat, astfel, că România și Confederația Elvețiană au poziții convergente. Am evocat efectele negative ale războiului declanșat de Rusia pe dimensiunile socială și umanitară, de securitate alimentară și energetică, precum și la nivelul securității internaționale, în special în regiunea Mării Negre
• Am discutat, totodată, despre asistența acordată de statele noastre Ucrainei și altor parteneri din zonă afectați de război, precum Republica Moldova
• Am evidențiat demersurile complexe ale României în sprijinul a peste 3 milioane de refugiați ucraineni care ne-au trecut granița.
• Am expus eforturile noastre de facilitare a tranzitului de cereale din Ucraina, prin porturile românești de la Dunăre și Marea Neagră, din 24 februarie și până în prezent, tranzitând peste 10 milioane de tone de cereale și alte produse agricole către state terțe vulnerabile, contribuind astfel la soluționarea eficientă a crizei alimentare la nivel global
• Totodată, am subliniat importanţa şi necesitatea coordonării noastre în scopul susținerii ordinii internaționale bazate pe reguli, esențiale pentru menținerea păcii şi a securității internaționale
• Am salutat, în acest cadru, recenta alegere a Elveției pentru primul său mandat de membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU, în perioada 2023-2024
• În încheiere, doresc să-i mulțumesc încă o dată domnului Președinte pentru discuțiile excelente de astăzi.

Vizita are loc în cadrul dialogului bilateral româno-elvețian la nivel înalt, care în ultimii ani a cunoscut o dinamică sporită. Cei doi șefi de stat vor aborda stadiul și propunerile de consolidare a relației bilaterale și a cooperării economice și sectoriale, cu accent pe stimularea investițiilor și pe identificarea unor noi domenii de colaborare, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale.

Cei doi Președinți vor avea și un schimb de opinii cu privire la temele de actualitate de pe agenda internațională, inclusiv evoluția războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei, măsurile de ajutor umanitar pentru populația ucraineană și refugiați, implicațiile conflictului în plan energetic, precum și în planul securității alimentare globale. Pe agenda discuțiilor se va afla și cooperarea româno-elvețiană în plan multilateral, inclusiv din perspectiva viitorului mandat al Elveției de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU, pe care îl va exercita în perioada 2023-2024, arată sursa citată.

Din perspectiva agendei europene, va fi abordat cadrul relațiilor dintre Uniunea Europeană și Confederația Elvețiană, precum și acordarea celei de-a doua tranșe financiare a contribuției elvețiene la fondul de coeziune al Uniunii Europene.

La Palatul Cotroceni va avea loc și ceremonia semnării Acordului-cadru româno-elvețian prin care va fi operaționalizată cea de-a doua contribuție financiară elvețiană pentru reducerea disparităților economice și sociale în Uniunea Europeană.