Preşedintele Iohannis a participat, în Spania, la Summitul Comunităţii Politice Europene. A fost prezent și liderul de la Kiev, în timp ce președinții turc și azer și-au anulat participarea

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a fost primul lider care a sosit la Summitul comunității Politice din Granada la care au participat șefi de state și guverne din 45 de țări.

Este prima vizită în Spania a președintelui Ucrainei de la izbucnirea războiului. El a cerut sprijin Europei înaintea iernii: „Datorită Ucrainei, soldaţii voştri nu sunt în luptă împotriva Rusiei acum şi nu punem la îndoială puterea NATO, dar sunt sigur că nici unul dintre voi nu vrea să afle cum ar fi dacă, Doamne fereşte, NATO ar trebui să vină în apărarea unuia dintre voi. Trebuie să câştigăm în Ucraina pentru ca agresiunea lui Putin să nu se extindă şi la alte ţări şi este posibil asta.”

Charles Michel, președintele Consiliului European: „Dragă Volodimir, aş vrea să mă adresez ţie personal şi să-ţi spun că îţi suntem alături şi alături de poporul ucrainean. Suntem impresionaţi de curajul tău şi al poporului ucrainean şi vom continua să te susţinem politic, militar şi financiar.”

Președinta Comisiei Europene a reamintit că în spatele comunității europene este ideea de unitate și că, timp de decenii, UE a construit o arhitectură de securitate: „Acum, această structură de securitate europeană este ameninţată. Un membru permanent al Consiliului ONU de securitate a lansat un atac asupra vecinului său paşnic. Şi acest atac continuă de 588 de zile. Este obligaţia noastră ca Ucraina să câştige. Este obligaţia noastră ca structura europeană de securitate să fie restabilită astfel ca toţi europenii să trăiască în pace şi libertate. Şi asta trebuie să ne călăuzească aici.”

Securitatea la nivel european, investițiile în industria de armament și mobilitatea trupelor au fost teme de interes, pe lângă sprijinul acordat Ucrainei.

Președintele Iohannis a explicat că în discuțiile cu Aliații România a primit răspunsuri concrete cu privire la securitatea țării noastre în fața atacurilor ruse asupra țintelor de pe malul ucrainean al Dunării: „Am primit răspunsuri foarte concrete. Bunăoară, Statele Unite au alocat avioane suplimentare pentru poliția aeriană. Împreună cu NATO, suntem, practic, în clar cum vom aduce o apărare antidronă suplimentară în zona respectivă. Se lucrează la asta.”

Pedro Sanchez, premierul Spaniei: Europa este un proiect de pace și asta este ceea ce vom face astăzi și mâine aici, în Granada.

Au fost însă și mari absenți la acest summit, care au dat peste cap negocierile de pace dintre Armenia și Azerbaidjan pentru Nagorno Karabah.

Josep Borell, înalt reprezentant pentru politică externă: Este păcat că Azerbaidjanul nu este aici. Este păcat că nici Turcia, principala țară care sprijină Azerbaidjanul, nu este aici. Prin urmare, nu vom putea vorbi aici despre un lucru atât de grav precum faptul că peste 100.000 de oameni au fost nevoiți să își părăsească în grabă casele, fugind de un act de forță militară.

Vineri are loc Reuniunea Informală a Consiliului Uniunii Europene la care vor participa doar liderii celor 27 de state membre.

–––––––––––––––

ACTUALIZARE Președintele Iohannis face declarații, în marja summitului CPE:

• Am terminat întâlnirea într-un format care se numește Comunitatea Politică Europeană, un format care a apărut ca și o necesitate fiindcă suntem vecini, suntem apropiați, cu mult mai mulți decât suntem în Uniunea Europeană
• Acest format a ajuns astăzi la al treilea Summit,  a fost a treia întâlnire aici
• Prima a fost la Praga, a doua a fost de 1 iunie la Chișinău, lângă Chișinău, în Moldova
• Întâlnirea din Moldova a fost una foarte bună, cu multă substanță și poate unii își amintesc că am avut acolo câteva rezultate interesante
• Astăzi, întâlnirea de aici, din Spania, de la Granada, a debutat cu o întâlnire în plen, o întâlnire în care, sigur, tema centrală a fost Ucraina, nu numai prin faptul că președintele Zelenski a participat și ni s-a adresat, ci și prin faptul că aceste chestiuni legate de securitate ne preocupă pe toți
• Temele care s-au dezbătut de data aceasta au fost multe, securitate, războiul, energie, climă, mediu, democrație, și așa mai departe
• Fiindcă suntem deja destul de mulți participanți și au fost, de asemenea, foarte multe teme importante, ne-am împărțit pe grupuri de lucru – așa numite mese rotunde
• Eu am fost în grupul de lucru care a discutat despre energie, mediu și prevenirea schimbărilor climatice, chiar am condus acest grup de lucru împreună cu premierul norvegian
• Temele abordate, sigur, au fost de maximă importanță
• În prezentarea mea le-am explicat colegelor și colegilor cum abordăm noi chestiunea energiei, prin diversificare, prin folosirea gazului și a energiei nucleare ca și energii de tranzit până când vom avea suficiente regenerabile ca să acoperim o mare parte din consumul național, dar am expus și importanța educației pentru a preveni schimbările climatice, le-am spus cum am introdus săptămâna verde în școli, pentru a conștientiza deja tânăra generație cu aceste chestiuni
• Am abordat și chestiunea prevenției și a managementului dezastrelor în intervenții extrem de importante, unde specialiștii noștri sunt foarte apreciați – pompierii noștri au intervenit în repetate rânduri, de exemplu, ultima dată în Grecia, când au avut probleme majore, Grecia fiind lovită de patru dezastre în această vară și noi am intervenit de fiecare dată și i-am ajutat
• Din păcate, dezastre au fost și în altă parte, inundații au fost în foarte multe locuri din Europa, focuri de pădure au fost foarte multe și acestea evident, vin în urma schimbărilor climatice, dar care sunt deja ușor de observat
• Deci cu atât mai mult este vital să prevenim schimbări climatice catastrofale.

Răspunsuri la întrebările jurnaliștilor

– Despre tranzitul cerealelor ucrainene: Noi acum suntem la o capacitate de tranzit de ceva peste două milioane de tone pe lună și avem într-adevăr ambiția să creștem. Nu pot să garantez eu că vom crește la patru, dar asta ne dorim, ca până la sfârșitul anului să ajungem în zona de patru milioane de tone de grâne, de obicei, pe lună. Aceste chestiuni, după părerea mea, sunt foarte importante, evident pentru Ucraina, pentru economia ucraineană, dar gândiți-vă și la cei care primesc aceste produse agricole. Multe sunt destinate unor state care depind de aceste produse agricole, care depind de obicei de grâul ucrainean..

– Despre atacurile asupra porturilor: Am discutat chestiunile legate de dronele care au căzut în România, ca urmare a atacurilor rusești asupra porturilor de la Dunăre și am și primit, nu doar încurajări, am primit răspunsuri foarte concrete. Bunăoară, Statele Unite au alocat avioane suplimentare pentru poliția aeriană. Împreună cu NATO, suntem, practic, în clar cum vom aduce o apărare antidronă suplimentară în zona respectivă. Se lucrează la asta. Deci lucrurile se mișcă și noi, deci armata a mutat mai multe arme de apărare în zonă și sperăm să nu apară incidente absolut nedorite. Oricum, aceste atacuri asupra porturilor ucrainene sunt crime de război, fiindcă acolo sunt doar infrastructuri civile. Nu-i absolut nimic militar ce poate fi atacat.

– Extinderea Uniunii – Moldova și Ucraina, dacă se discută la summit: Acum, astăzi nu s-a discutat de chestiuni legate de Uniunea Europeană, dar sigur pe holuri am discutat și despre extinderea Uniunii, iar mâine, la ședința informală a Consiliului, vom aborda ceea ce se numește Agenda Strategică, adică ce chestiuni importante vom aborda în anii care urmează, printre care și extinderea. Dacă se va face un pas hotărât în ce privește Ucraina sau Moldova, nu se va decide mâine. Mâine este o ședință informală, fără decizii. Sunt discuții care vor duce la o Agendă Strategică pentru anii care urmează. Comisia trebuie să vină cu o propunere și, din discuțiile pe care le-am avut până la sfârșitul anului, Comisia va veni cu concluzii care să propună dacă să înceapă sau să nu înceapă discuțiile de aderare, negocierile de aderare, deci la această întrebare o să vă pot răspunde după ce avem mai multe date concrete. Pentru mine personal și pentru noi în România, evident că este foarte important ca Ucraina și Moldova să facă pași rapizi spre integrarea europeană, de aceea am și făcut un lobby foarte puternic pentru aceste două state, în special pentru Moldova, care a şi primit, împreună cu Ucraina, acest statut de candidat. Dar trebuie să fim corecți și față de cei din Balcanii de Vest care vor să adere la Uniunea Europeană și să vedem cum le dăm și lor șanse reale, fiindcă anumite procese de aderare se întind cam prea mult. Sunt state în Balcani care așteaptă de decenii să facă următorul pas și mie personal mi se pare că aici putem să ne mișcăm mai bine.

– Despre discuții cu premierul Austriei: E posibil să avem o discuție informală, până acum nu am avut-o.

– Pactul despre migrație și flexibilizarea poziției Austriei față de aderarea României la Schengen: S-a scurs multă cerneală în ultimele zile pe acest pact, pe migrație. Sincer, progresul obținut, după părerea mea, este destul de modest, dar este un progres. Recunoaștem: față de nimic, ce am avut până acum, fiindcă de ani de zile se negociază și pozițiile statelor au fost foarte diferite, nu s-a putut ajunge la nimic, acum avem o bază, mai degrabă tehnică. Ceea ce s-a discutat foarte mult în ultimele zile, pe anumite puncte, unde au fost negocieri intense tratează aspecte pe care nu le-aș numi majore. Nu cred că acest pas care s=a făcut acum pe așa numitul Pact pe Migrație va schimba poziția Austriei. Este nevoie de mai mult, este nevoie de mai multe negocieri și sper ca acestea să se facă și să de roade.

ACTUALIZARE Particip la cel de-al treilea Summit al Comunității Politice Europene găzduit astăzi de Spania, în Granada. Vom discuta subiecte importante de actualitate precum securitatea, energia, mediul și tranziția verde, digitalizarea și inteligența artificială, multilateralismul, scrie  președintele Iohannis pe o rețea de socializare, unde a postat și fotografii de la summit, printre care și una cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, prezent la reuniune.

Attending the third European Political Community Summit hosted today by Spain in #Granada. We’ll discuss important current topics such as security, energy, environment & green transition, digitalisation and AI, multilateralism. #EPC pic.twitter.com/iNhRJn7bEK

— Klaus Iohannis (@KlausIohannis) October 5, 2023

ACTUALIZARE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a ajuns în Granada, Spania, pentru a participa la Summitul Comunităţii Politice Europene. „Scopul nostru comun este să asigurăm securitatea și stabilitatea căminului nostru european comun. Lucrăm împreună cu partenerii la îmbunătățirea arhitecturii europene de securitate, în special a securității regionale. Ucraina are propuneri substanțiale în acest sens. Vom acorda o atenție deosebită regiunii Mării Negre, precum și eforturilor noastre comune de a consolida securitatea alimentară globală și libertatea de navigație. Prioritatea cheie a Ucrainei, în special pe măsură ce iarna se apropie, este consolidarea apărării aeriene. Am pus deja bazele pentru noi acorduri cu partenerii și așteptăm cu nerăbdare aprobarea și implementarea acestora. Aceasta ar trebui să fie o zi productivă pentru Ucraina și pentru Europa în ansamblu„, a transmis Zelenski pe o rețea de socializare.

Conform Administraţiei Prezidenţiale, Summitul CPE va avea o sesiune plenară şi mese rotunde în cadrul cărora se vor discuta teme de actualitate care vizează tranziţia digitală, inteligenţa artificială, energia, schimbările climatice, securitatea, multilateralismul şi aspecte geostrategice.

Preşedintele Iohannis va coprezida, alături de premierul Regatului Norvegiei, masa rotundă în cadrul căreia vor fi dezbătute aspecte legate de energie, mediu şi combaterea schimbărilor climatice. La acest grup de lucru vor mai participa lideri din Islanda, Monaco, Slovenia, Olanda, Cehia, Polonia, Serbia, Malta şi Ungaria.

Şeful statului va exprima sprijinul României „pentru acţiuni decisive în abordarea provocărilor strategice discutate în cadrul mesei rotunde, în vederea combaterii eficiente a schimbărilor climatice şi a consolidării rezilienţei colective prin asigurarea unei aprovizionări previzibile cu energie, inclusiv prin limitarea dependenţei de actori terţi care nu împărtăşesc aceleaşi valori şi prin asigurarea sustenabilităţii resurselor energetice”.

La Summitul Comunităţii Politice Europene şi-au anunţat prezenţa 45 de delegaţii, acesta fiind un format de tip interguvernamental de dialog politic între statele europene cu scopul cooperării pe teme de interes comun, în vederea consolidării securităţii şi stabilităţii pe continentul european.

Președinții Turciei și Azerbaidjanului și-au anulat participarea la summit.

Reuniunea informală a Consiliului European de vineri, găzduită la Granada de Preşedinţia spaniolă a Consiliului UE, are ca obiectiv principal lansarea procesului de reflecţie asupra viitoarei Agende Strategice a UE, precum şi dezbaterea, în acest cadru, a unor teme majore precum apărarea, rezilienţa şi competitivitatea, angajamentul global al UE, migraţia, precum şi extinderea.

Noua Agendă Strategică reprezintă un document esenţial pentru definirea liniilor de acţiune vizând consolidarea Uniunii, creşterea rezilienţei sale şi reducerea dependenţelor strategice, mai ales în actualul context complex la nivel european şi internaţional. Preşedintele Klaus Iohannis va arăta că Agenda Strategică trebuie să fie concepută în mod pragmatic şi să se concentreze pe obţinerea de rezultate concrete.

În acest cadru, o temă esenţială de dezbatere este cea a viziunii asupra extinderii, inclusiv capacitatea Uniunii de a primi noi membri şi procesul intern de adaptare şi reformă în acest sens.

Preşedintele României „va accentua caracterul strategic al extinderii, ca una dintre cele mai de succes politici ale Uniunii”, şi va pleda pentru o decizie pozitivă până la finalul acestui an pentru deschiderea negocierilor de aderare pentru Republica Moldova şi Ucraina. Va puncta, totodată, că avansarea procesului de extindere şi reformele interne trebuie tratate ca procese complementare, care au loc simultan, în paralel.

Pe componenta de Apărare, discuţiile liderilor UE se vor pe axa pe consolidarea bazei tehnologice şi industriale din sectorul apărării prin investiţii, pe stimularea mobilităţii militare şi a achiziţiilor comune. Consiliul European va aborda şi tema rezilienţei şi a competitivităţii Uniunii Europene, cu accent pe realizarea dublei tranziţii, verde şi digitală, şi reducerea vulnerabilităţilor generate de schimbările climatice şi tensiunile geopolitice, precum şi la obiectivul unei Pieţe Unice mai coezive, inovative şi interconectate.

Şeful statului va evidenţia faptul că „rezilienţa internă depinde în mare măsură de aprofundarea integrării, solidarităţii şi a coeziunii, prin reducerea decalajelor de dezvoltare dintre statele membre şi evitarea fragmentării”.

De asemenea, liderii UE vor avea un schimb de opinii cu privire la migraţie, cu accent pe necesitatea implementării măsurilor deja agreate, abordarea cuprinzătoare a acestui fenomen pe ambele componente – internă şi externă – în conformitate cu principiile şi valorile UE şi drepturile omului şi necesitatea identificării unui răspuns european la această provocare. Klaus Iohannis va evidenţia că Uniunea trebuie să continue să caute, pe acest palier, mixul potrivit de măsuri – pe termen scurt, mediu şi lung – în cooperarea cu ţările de origine şi de tranzit, care să fie reflectate în „parteneriate personalizate şi reciproc avantajoase”.

*****************

Cea de-a treia reuniune a Comunităţii politice europene (CPE) are loc la 5 octombrie 2023, la Granada, în Spania, precedând reuniunea informală a Consiliului European. Comunitatea politică europeană este o platformă nouă (2022) de coordonare politică, ce îşi propune să promoveze dialogul politic şi cooperarea, în vederea abordării chestiunilor de interes comun şi să consolideze securitatea, stabilitatea şi prosperitatea continentului european, informează site-urile https://www.epcsummit2023.md/ şi https://www.consilium.europa.eu/

La reuniunea din 5 octombrie sunt invitaţi să participe 47 de şefi de stat şi de guvern din cele 27 de state membre ale UE şi non-UE (Albania, Andorra, Armenia, Azerbaidjan, Bosnia şi Herţegovina, Georgia, Islanda, Kosovo, Liechtenstein, Republica Moldova, Monaco, Muntenegru, Macedonia de Nord, Norvegia, San Marino, Serbia, Elveţia, Turcia, Ucraina, Regatul Unit).

Mai sunt invitaţi şi preşedinţii Consiliului European, Comisiei Europene şi Parlamentului European.

Pe baza lucrărilor reuniunilor anterioare ale Comunităţii politice europene, liderii vor discuta despre modalităţile prin care Europa poate deveni mai rezilientă, mai prosperă şi mai geostrategică, scrie https://www.consilium.europa.eu/.

***
Până în prezent, Comunitatea politică europeană s-a reunit de două ori.

Prima reuniune a Comunităţii politice europene, ce a reunit lideri de pe întregul continent, a avut loc la 6 octombrie 2022, la Praga. Liderii participanţi au discutat atunci, în principal, probleme de pace şi securitate, cu accent pe războiul Rusiei în Ucraina şi criza energetică.

În marja reuniunii, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, şi preşedintele Republicii Franceze, Emmanuel Macron, s-au întâlnit cu preşedintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, şi cu prim-ministrul Armeniei, Nikol Paşinian. Armenia a fost de acord să faciliteze o misiune civilă a UE de-a lungul frontierei cu Azerbaidjanul, care să dureze două luni. Azerbaidjanul a fost de acord să coopereze cu această misiune în ceea ce îl priveşte.

În cadrul următoarei reuniuni, desfăşurate la 1 iunie 2023, în Republica Moldova, şefii de stat şi de guvern au discutat despre eforturile comune pentru pace şi securitate, rezilienţă energetică şi conectivitate şi mobilitate în Europa.

***
Comunitatea politică europeană este o platformă de coordonare politică care nu înlocuieşte nicio organizaţie, structură sau proces existent şi nu urmăreşte să creeze altele noi în această etapă.

„Am convenit să lansăm comunitatea politică europeană, cu scopul de a reuni ţările de pe continentul european şi de a oferi o platformă de coordonare politică. Ambiţia noastră este să aducem împreună lideri pentru a purta discuţii de pe poziţii de egalitate şi să încurajăm dialogul politic şi cooperarea pe probleme de interes comun, astfel încât, împreună, să lucrăm la consolidarea securităţii, stabilităţii şi prosperităţii Europei în ansamblu”, menţionează preşedintele Consiliului European, Charles Michel, într-o scrisoare de invitaţie adresată membrilor Consiliului European (reunit la Praga, la 7 octombrie 2022) şi citată pe site-ul https://www.consilium.europa.eu/.

Ideea iniţiativei unei comunităţi politice europene aparţine preşedintelui francez Emmanuel Macron, care, la 9 mai 2022, a prezentat acest proiect în faţa Parlamentului European, la Strasbourg, în plină dezbatere privind lansarea procesului de aderare a Ucrainei. Macron a afirmat atunci că ar fi nevoie de ”decenii” pentru ca Ucraina să adere la UE şi sugera că, între timp, ţara poate face parte dintr-o ”comunitate politică europeană”, care ar putea include Regatul Unit, ţară ieşită din UE în 2020, sau Republica Moldova.

Pe 19 mai 2022, preşedintele Macron a explicat că eventuala ”comunitate politică europeană” ar fi ”complementară” procesului de aderare la Uniunea Europeană şi nu ”o alternativă” la acesta, conform AFP. Acest nou format ar viza ”crearea unui nou cadru de cooperare ce ar reuni naţiuni europene democratice care aderă la esenţa noastră de valori şi care aspiră sau nu să adere la Uniunea Europeană”, a mai spus Macron, în contextul vizitei preşedintei Republicii Moldova, Maia Sandu, la Paris.

La 27 iunie 2022, Palatul Elysee a transmis, în urma unei discuţii purtate de preşedintele Emmanuel Macron cu şeful guvernului de la Londra, că prim-ministrul britanic, Boris Johnson, este interesat de proiectul francez al comunităţii politice europene, care ar permite „reangajarea” Regatului Unit în Europa după Brexit, potrivit AFP.