Preşedintele Klaus Iohannis, la Bruxelles: „Avem așteptări legate de fondurile dedicate politicii de coeziune. Pentru noi sunt vitale. Sunt foarte hotărât să negociez la sânge”

România susține un proiect în care să rămânem măcar în cadrele bugetului care se încheie anul acesta, să nu existe tăieri la politicile care ne interesează pe noi cel mai mult: politica de coeziune, politica agricolă comună. Președintele Iohannis spunea că și-ar dori ca acei bani pentru Green Deal, pentru pactul ecologic care urmează să transforme Europa într-una verde cu zero emisii, acești bani ar trebui să fie separați de politicile de coeziune și politicile agricole comune. problema este că țările net contributoare, care dau mai mulți bani decât primesc de la UE – Germania, Franța, Olanda – nu prea mai sunt de acord să finanțeze dezvoltarea estului, mai ales în condițiile în care Marea Britanie s-a retras o dată cu o gaură de 10 miliarde, ceea ce înseamnă că acești bani trebuie acoperiți de undeva, iar ei își  doresc o creștere a contribuției care acum este undeva la 1 la sută din PIB la 1,3 la sută. Lucru cu care țările din estul Europei dar și țări mai sărace cum ar fi Portugalia nu sunt de acord.

________________

Întâlnirea face parte din seria de reuniuni pe care preşedintele Consiliului European le are cu liderii statelor membre ale Uniunii în vederea pregătirii reuniunii extraordinare a Consiliului European din 20 februarie privind negocierea viitorului buget multianual al Uniunii.

Preşedintele Consiliului European a avut începând de luni întâlniri cu şefi de stat şi de guvern din UE pe tema viitorului buget al Uniunii. Potrivit agendei, el se va întâlni până vineri cu 16 şefi de stat şi de Guvern.

Negocierile referitoare la bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 au intrat într-o nouă etapă, în care coordonarea acestui proces a fost preluată de către preşedintele Consiliului European cu scopul obţinerii, cât mai rapid posibil, a unui acord la nivelul şefilor de stat şi guvern din Uniunea Europeană.

Preşedintele Klaus Iohannis l-a primit în noiembrie anul trecut, la Palatul Cotroceni, pe Charles Michel.

Şeful statului a arătat, la acea dată, că a discutat cu acesta despre nevoia păstrării finanţării pentru dezvoltare regională şi într-un cuantum important a banilor pentru politicile agricole comune.

Klaus Iohannis, declarații:

Am venit astăzi la Bruxelles, aici, la Consiliu, la o întâlnire special destinată Cadrului Financiar Multianual. Voi avea o întâlnire cu Președintele Consiliului. Vom avea o întâlnire în plen și una în format mai restrâns. Ideea este de a găsi, prin discuții de acest tip bilateral, numitorul comun pentru bugetul multianual.

Eu vin cu ideile pe care le-am elaborat la București. Avem o gândire destul de bine fundamentată pentru buget – sigur, bugetul pe care îl dorim noi. Pornim de la premisa că, în orice condiție se negociază bugetul pentru exercițiul bugetar următor, trebuie să fie un pic mai mare decât bugetul pe exercițiul care se încheie.

Avem așteptări legate de fondurile dedicate politicii de coeziune. Sunt mai multe fonduri care vin în această categorie, care pentru noi sunt vitale, pentru a atinge o convergență acceptabilă cât mai repede. De asemenea, pentru noi sunt foarte importante fondurile destinate agriculturii și pe aceste două capitole suntem foarte hotărâți și sunt foarte hotărât să negociez la sânge, cum se spune, ca să obținem cât mai mulți bani pentru România.

Dar sunt și anumite condiționalități care pentru noi sunt importante. De exemplu, flexibilitatea între fonduri ar fi foarte importantă pentru noi.

Este, de asemenea, important ca, de exemplu, fondul de tranziție spre o economie mai verde să nu fie parte din coeziune, ci să fie suplimentar. Sigur, astăzi am venit cu toate condițiile pe care ni le dorim noi. Va o discuție și, în final, sigur, se va trece la o fază de negociere, unde fiecare încearcă să obțină cât de mult se poate.

Sesiune de întrebări și răspunsuri:

Jurnalist: În ce măsură credeți că se va ajunge la o soluție în ceea ce privește cele două solicitări ale noastre privind coeziunea și politica agricolă comună? Pentru că știm că sunt și state care susțin reducerea celor două chestiuni.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Trebuie să fim foarte realiști. Ecuația este extrem de complicată, fiindcă, știți, sunt două feluri de state. Unii care plătesc mai mult decât primesc și unii care primesc mai mult decât plătesc. Noi suntem din categoria statelor care primesc mai mult decât contribuim și încă nu s-a ajuns în niciun fel, trebuie să spun, la o înțelegere între cei care contribuie mai mult și cei care primesc mai mult. Sunt state care rămân ferm pe poziție că vor să plătească doar 1% din venitul național brut și sunt aici niște calcule care ne arată că atunci ajungem la o limită foarte, foarte mult în jos.

Propunerea Comisiei, de la care am pornit discuțiile acum mai multă vreme, a pornit de la o contribuție de 1,1 și ceva. Deci, vă dați seama, dacă se coboară până înspre 1, atunci suma totală va fi considerabilă mai mică și tăierile trebuie făcute undeva.

Noi încercăm în continuare, prin negocieri, să ajungem totuși la o contribuție un pic mai mare decât 1%, ca să fie bani la dispoziție și pentru coeziune, și pentru agricultură, și pentru proiectele noi de cercetare, de Green Deal, și așa mai departe.

Jurnalist: În condițiile în care banii clar vor fi mai puțini prin plecarea Marii Britanii și devin mai valoroși în acest context, se discută de aproximativ un an și jumătate de condiționarea fondurilor europene de respectul pentru statul de drept, însă nu s-a discutat prea eficient. În ce măsură credeți că s-ar putea pune în aplicare acest lucru și cum s-ar poziționa România în această chestiune?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Este destul de complicat de legat finanțarea pe fonduri europene de statul de drept, însă trebuie să vă spun foarte clar din capul locului: România nu se opune acestui mecanism. Deci noi suntem de acord să se lege acordarea fondurilor de respectarea statului de drept, însă specialiștii mai au foarte mult de lucru până când elaborează criterii foarte concrete, care se pot aplica. Însă noi suntem de acord, noi sprijinim această inițiativă și, dacă se ajunge la o procedură clară, noi suntem OK cu ea.

Jurnalist: Veți discuta cu Președintele Consiliului European și despre cum va arăta Uniunea Europeană după ieșirea Marii Britanii? Mai ales în contextul discuțiilor despre aprobarea bugetului multianual al Uniunii?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Cu siguranță o să discutăm și alte subiecte, nu numai Cadrul Financiar.

Probabil o să atingem subiectul Brexit, care acum este încă foarte proaspăt, și ceea ce ne preocupă în această fază foarte mult, dacă vorbim despre Brexit, este negocierea relațiilor viitoare. Fiindcă Acordul de ieșire a fost negociat, este foarte bun. Nouă ne-a convenit forma aceasta de acord, însă relațiile viitoare trebuie negociate într-un termen foarte strâns și aici vor apărea probleme destul de complicate de negociat.

Jurnalist: Vom negocia și noi bilateral cu britanicii relația noastră, dintre cele două țări, sau se va merge tot pe o negociere UE-UK, cum observăm că ar dori Comisia, prin Michel Barnier?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Negocierea s-a dovedit a fi foarte eficientă. Dacă o singură echipă a negociat pentru UE 27 și eu sunt convins că așa vom merge și mai departe, dar clar, în paralel, trebuie să începem și o negociere în bilateral, fiindcă negocierile cu Uniunea Europeană acoperă doar o parte din relația între state. Rămân părți semnificative care trebuie negociate în bilateral.

Jurnalist: Când ar trebui să înceapă aceste negocieri bilaterale?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Noi, practic, am început discuțiile în bilateral demult. De când a apărut discuția pe Brexit, noi am început discuții pe bilateral, sigur, fără să ne amestecăm cu tema Acordului de ieșire și fără să ne implicăm în ceea ce am convenit să rămână pentru relația viitoare, partea de UE. Însă discuții avem cu britanicii încă de multă vreme și sunt discuții foarte bune. Că ați întrebat, noi avem, România cu Marea Britanie, în bilateral o relație foarte bună și cred că vom reuși destul de bine să avansăm în domeniul bilateral, unde chiar dorim să consolidăm relația strategică.