Prima reuniune a Consiliului NATO – Ucraina, la Vilnius. Mircea Geoană: Preşedintele Zelenski nu va mai sta ca invitat, ci va avea un loc între egali. Politic şi simbolic este un pas important

Ucraina nu va fi invitată în timpul Summitului de la Vilnius din 11-12 iulie să adere la NATO, dar Alianţa doreşte să organizeze cu această ocazie prima reuniune a noului Consiliu NATO-Ucraina cu preşedintele Volodimir Zelenski, a anunţat vineri secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

”Lucrăm la crearea unui nou Consiliu NATO-Ucraina, în cadrul căruia Ucraina va fi pe picior de egalitate cu aliaţii NATO”, a declarat Stoltenberg la finalul unei reuniuni a miniştrilor apărării din ţările membre, la Bruxelles.

”Ambiţia noastră este de a ţine o primă reuniune a noului Consiliu la Vilnius, cu preşedintele Zelenski”, a precizat el.

Noul Consiliu NATO-Ucraina va permite consultări şi luarea unor decizii în chestiuni de securitate de interes reciproc, a explicat înalta oficialitate aliată. Relaţiile între NATO şi Ucraina sunt tratate în prezent de un comitet creat în 1997, care este un organism pur consultativ.

”Ucraina va deveni membră a NATO la un moment dat. Dar ea nu va primi invitaţia la Vilnius”, a avertizat el. Invitaţia este prima etapă a procesului de aderare la NATO.

”Nu ştim când va lua sfârşit războiul, dar când va fi cazul va trebui să punem în practică un cadru ce garantează securitatea viitoare a Ucrainei şi să veghem ca istoria să nu se repete”, a subliniat secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice.

Mircea Geoană: Noi, secretarul general şi eu, echipa noastră lucrăm pentru a asigura consensul în cadrul Alianţei şi păstrarea unităţii atât de importante între NATO şi Ucraina. Suntem încrezători că vom putea avea, sperăm la Vilnius, lansarea în premieră cu preşedintele Zelenski a acestei etape superioare a relaţiei politice între NATO şi Ucraina. Preşedintele Zelenski nu va mai sta ca invitat, ci va avea un loc între egali, în ordinea alfabetică (…) Politic şi simbolic este un pas important. Acest consiliu va avea o dimensiune mai largă şi mai profundă de colaborare cu Ucraina. Sunt măsuri suplimentare pe care le vom lua pentru a asigura interoperatibitatea şi continuarea reformelor în Ucraina, transferul şi tranziţia de la era sovietică la era NATO a echipamentelor, doctrinelor şi logisticii din Ucraina.

Cu mai puţin de o lună înaintea Summitului de la Vilnius, mai multe subiecte încă nu fac obiectul unui consens, în special creşterea cheltuielilor pentru apărare.

Doar şapte din cele 31 de ţări membre NATO alocă în prezent cel puţin 2% din PIB pentru apărare, nivel stabilit la Summitul de la Newport (Ţara Galilor) din 2014.

”Aştept ca aliaţii din NATO să ia la Vilnius un angajament mai ambiţios în materie de investiţii în apărare. Nivelul de 2% din PIB trebuie să constituie un planşeu şi nu un plafon. Angajamentul trebuie să fie imediat şi nu să aibă un orizont de 10 ani”, a insistat Jens Stoltenberg.