Psihologia simplistă a Moscovei. Cum încearcă să îi ademenească pe liderii din Vest la concesii, în schimbul impresiei că ar putea veni la masa negocierilor. Analiza Institutului pentru Studiul Războiului

Specialiștii think tank-ului american au subliniat și în analizele trecute că retorica lui Vladimir Putin demonstrează că nu este interesat de fapt să negocieze cu Ucraina, ci urmărește să maximizeze obiectivele pe front.

Cel mai probabil, inserarea cuvântului „negocieri” în declarațiile lui Putin, Lavrov și Peskov este menită să creeze o percepție printre oficialii vestici potrivit căreia Rusia are nevoie să fie „ademenită” să vină la negocieri.

Kremlinul ar vrea astfel să creeze o dinamică în care oficialii occidentali sunt dispuși să caute și să ofere Rusiei concesii preventive, în speranța că vor convinge Moscova să vină la negocieri fără să i se mai ceară Rusiei să fie ea cea care respectă condiții preliminare.

Declarațiile lui Putin, Lavrov și Peskov arată și care ar fi aceste condiții preventive: scăderea ajutorului financiar și militar dat de țările din Occident Ucrainei, recunoașterea anexărilor ilegale din teritoriul Ucrainei, restricții în privința acțiunilor militare NATO și ale aliaților din Vest în Europa.

Kremlinul a fost consecvent în linia limbajului vag, pentru a vedea dacă nu cumva convinge astfel oficialii din Occident să demareze procese de negociere fără o definire clară a scopului acestora – pentru încetarea focului, pentru un proces care să conducă la pace sau pentru un acord final de pace.

Rusia ar avea de câștigat dintr-un acord temporar cu Ucraina și cu țările din Vest care să ducă la o încetare temporară a ostilităților. Asta i-ar permite Moscovei să își întărească forțele militare pentru operațiuni viitoare în Ucraina.

În acest context, Putin a demonstrat interes scăzut pentru un acord de încetare a focului. Kremlinul continuă să împingă cereri ce echivalează cu o renunțare totală din partea Occidentului, sugerând că liderul de la Kremlin rămâne concentrat pe obținerea unei victorii militare.

Vineri, Putin a avut o conversație telefonică de o oră cu cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, în cadrul căreia a susținut că sprijinul financiar și militar al Vestului pentru Ucraina creează o situație în care guvernul de la Kiev respinge din start negocierile cu Moscova. Putin i-a cerut lui Scholz să reconsidere abordarea țării sale asupra evenimentelor din Ucraina. Scholz a declarat că orice soluție diplomatică trebuie să includă retragerea rușilor de pe teritoriul ucrainean.

Convorbirea telefonică completează un tablou diplomatic mai mare. Cu o zi înainte, președintele SUA, Joe Biden, s-a declarat pregătit să discute cu Putin dacă acesta caută într-adevăr o cale de a pune capăt războiului. Biden a recunoscut în aceeași declarație că nu a primit încă niciun semnal în acest sens.

Kremlinul a răspuns prin purtătorul de cuvânt, Dmitri Peskov, care a declarat că „operațiunea militară specială” va continua.

Peskov a indicat că refuzul SUA de a recunoaște teritoriul anexat ilegal de către Rusia din Ucraina complică eforturile de căutare a unei baze comune pentru posibile negocieri.

Pe 1 decembrie, Serghei Lavrov a declarat că oficialii ruși vor fi gata de discuții cu oficialii din Vest când Occidentul va arăta disponibilitatea de a discuta documentele propuse de Moscova în decembrie 2021, cu „garanțiile de securitate” cerute Statelor Unite și NATO.

NEW: #Russia is attempting to capitalize on the Western desire for negotiations to create a dynamic in which Western officials feel pressed to make preemptive concessions to lure Russia to the negotiating table.

Our latest on #Ukraine w/@criticalthreats: https://t.co/RDF557vIc5 pic.twitter.com/z0o82ZOhDC

— ISW (@TheStudyofWar) December 3, 2022