Răzvan Burleanu a fost reales președinte al Federației Române de Fotbal din primul tur
Răzvan Burleanu: „Azi aţi fost fermi, drepţi, integri. Sunt mândru că fac parte din această familie. Deşi recunosc că nu a fost un fleac, i-am ciuruit. Urmează alegerile pentru Comitetul Executiv şi vă voi ruga pe eşaloane să susţineţi echipa care m-a susţinut şi pe mine. Voi fi un preşedinte care va face totul pentru unitate. O unitate a oamenilor de bine”.
Ionuţ Lupescu: “Mă aşteptam, poate, la mai mult, dar mă simt împlinit pentru că am oferit o alternativă fotbalului românesc. Aş fi regretat dacă nu aş fi făcut acest pas. Am crezut că sunt oameni care doresc dezvoltarea fotbalului, dar se pare că nu e aşa. Dacă oamenii au decis că nu e nevoie de mine, nu este nicio problemă”.
La Adunarea Generală au asistat Servet Yardinici, membru în Comitetul Executiv al UEFA şi Bjorn Vassallo, directorul asociaţiilor naţionale din Europa în cadrul FIFA, precum şi trei reprezentanţi ai Ministerului Tineretului şi Sportului, Dacian Stan, Florin Moroşan şi Cezar Anghel. De asemenea, au fost prezenţi antrenorul Mircea Lucescu şi fostul fotbalist Cristian Chivu, în calitate de invitaţi ai candidatului Ionuţ Lupescu.
Răzvan Burleanu conduce Federaţia Română de Fotbal din 5 martie 2014, atunci când a câştigat alegerile pentru preşedinţie în dauna celorlalţi trei candidaţi: Vasile Avram, Gheorghe Chivorchian şi Sorin Răducanu.
__________________________________________________________
Preşedintele reales al FRF, Răzvan Burleanu, este omul care a reuşit în 2014 să întrerupă domnia lui Mircea Sandu, cel care conducea forul suprem al fotbalului românesc de aproape un sfert de deceniu.
Fiul unui fost jucător din Divizia A, Răzvan Burleanu venea în fotoliul de preşedinte al FRF fără să aibă un trecut în fotbalul românesc, fiind mai cunoscut pentru activitatea sa de consilier prezidenţial. În cei patru ani de activitate în fruntea Federaţiei Române de Fotbal, Burleanu a adus un şef străin la CCA, pe grecul Kyros Vassaras şi a bifat o calificare a naţionalei mari la turneul final al Campionatului European 2016. A demarat proiectul prin care în patru oraşe au fost deschise centre de excelenţă, acestea fiind transformate, în 2017, în două centre de pregătire naţională.
Contracandidații lui Burleanu pentru șefia FRF au fost Ionuț Lupescu, Marcel Pușcaș și Ilie Drăgan.
Ionuţ Lupescu este fiul unui fost internaţional român, dar, în acelaşi timp, este el însuşi o legendă a naţionalei şi a lui Dinamo. S-a hotărât greu să candideze şi numai după ce s-a asigurat că îi va avea alături pe foştii săi colegi din Generaţia de Aur. Lupescu a fost pentru puţin timp antrenor, apoi a trecut pe la Federaţia Română de Fotbal, unde a ocupat postul de director general. A părăsit FRF pentru forul european în 2012. Aici a fost şef al Comisiei Tehnice a UEFA, poziţie din care a demisionat anul acesta, pentru a candida la alegerile FRF.
Marcel Puşcaş a jucat fotbal, dar o accidentare l-a scos devreme din circuit. După 1990 a început să activeze ca antrenor, dedicându-se apoi unei cariere de conducător, el fiind printre altele preşedinte la Steaua între 1996 şi 1998. Puşcaş a mai candidat la şefia FRF şi în 2014.
Al patrulea candidat la şefia Federaţiei este Ilie Drăgan, profesor de sport în vârstă de 34 de ani, despre care se ştiu extreme de puţine lucruri. A lucrat în cadrul FRF şi a încercat să participle la alegerile pentru preşedintia AMFB în 2016, însă candidatura i-a fost refuzată.
Procedura de vot
Alegerea președintelui FRF se efectuază prin vot secret, cu buletine de vot. Comisia de validare a voturilor a fost desemnată prin vot deschis de către Adunarea generală a FRF, la propunerea Secretarului General al FRF. Acesta a formulat propuneri privind componența Comisiei de validare a voturilor, alcătuită din cinci membri, dintre care un președinte.
Comisia de validare a voturilor a fost alcătuită astfel încât pentru fiecare dintre candidați să existe în cadrul comisiei un reprezentant al unui club care să-i fi acordat o propunere de candidatură.
Comisia de validare a voturilor a preluat plicurile sigilate, conținând buletinele de vot. Comisia de validare a voturilor, prin președintele său, a anunțat numărul de buletine de vot care se vor distribui delegaților membrilor afiliați.
S-a efectuat apelul nominal al membrilor afiliați și fiecare delegat s-a prezentat la Comisia de validare și a semnat tabelul aflat în posesia Comisiei.
Ulterior semnării tabelului, Comisia a aplicat ștampila FRF pe prima pagină a unui buletin de vot (ca element de siguranță) și l-a înmânat delegatului respectiv împreună cu ștampila de vot.
Pe buletinele de vot au fost tipărite numele candidaților la funcția de președinte.
După primirea buletinului de vot, delegatul se va deplasa la locul special amenajat pentru exercitarea votului, unde, în secret, va proceda la exprimarea opțiunii sale, prin aplicarea ștampilei de vot în dreptunghiul aferent candidatului pe care îl preferă.
După această operațiune, va împături buletinul de vot astfel încât să se asigure secretul votului și va introduce buletinul în urnă, apoi va restitui ștampila de vot comisiei de validare.
Numărul buletinelor de vot distribuite delegaților prezenți la Adunarea Generală se va anunța de președintele Comisiei de validare a voturilor înainte de a se trece la numărarea voturilor.
După ce toți delegații își vor fi exercitat dreptul la vot, Comisia de validare a voturilor va proceda la deschiderea urnei și la numărarea voturilor obținute de fiecare candidat la funcția de președinte. Vor fi valabile numai voturile exprimate potrivit procedurii.
Nu vor fi valabile și, pe cale de consecință, vor fi anulate buletinele de vot în care:
– nu a fost aplicată ștampila în dreptunghiul aferent niciunui candidat;
– a fost aplicată ștampila de mai multe ori pe buletinele de vot; ATENȚIE: În conformitate cu dispozițiile art. 40 alin. 3 din Statutul FRF vor fi anulate și buletinele de vot ce conțin ștampila aplicată de două sau mai multe ori pe buletinul de vot, indiferent dacă ștampila a fost aplicată de mai multe ori în cadrul dreptunghiului cu numele unui candidat sau ale mai multor candidați.
– au fost adaugate numele altor candidați decât ale celor înscriși inițial pe buletinul de vot;
Dacă numărul buletinelor de vot existente în urne va fi egal sau inferior celui al buletinelor distribuite, votul va fi validat. Dacă numărul buletinelor din urne va fi mai mare decât numărul buletinelor distribuite, votul va fi anulat și se va proceda la o nouă votare.
După deschiderea urnei și numărarea voturilor valabil exprimate și a celor anulate, Comisia de validare a voturilor va consemna rezultatul alegerilor prin procesul-verbal întocmit și semnat de toți membrii comisiei. Rezultatul va fi comunicat Adunării Generale de președintele comisiei de validare a voturilor.
Va fi declarat ales în funcția de Președinte al FRF candidatul care va obține majoritatea voturilor (jumătate plus unu) membrilor afiliați prezenți.
În situația în care, după primul tur de scrutin, niciun candidat nu va obține majoritatea cerută de statut, se va organiza al doilea tur de scrutin, la care vor participa doar primii doi candidați care au întrunit cel mai mare număr de voturi în cadrul primului tur de scrutin. Dacă pe locul al doilea se vor afla, la egalitate de voturi, doi candidați, scrutinul se va desfășura între aceștia și candidatul aflat pe primul loc.
Începând cu cel de-al doilea tur de scrutin, delegații membrilor afiliați vor înscrie pe buletinul de vot numele candidatului pe care îl vor prefera dintre cei calificați în turul de scrutin respectiv. Se vor utiliza exclusiv instrumentele de scris (pixurile) puse la dispoziția delegaților de către comisia de validare a voturilor.
În cazul egalității numărului de voturi, scrutinul se va repeta până la departajare.
Va fi declarat ales în funcția de președinte al FRF, începând cu cel de-al doilea tur de scrutin, candidatul care va obține cele mai multe voturi dintre voturile exprimate și validate.
Comisia de validare a voturilor va confirma rezultatul alegerilor prin procesul-verbal întocmit și semnat de toți membrii comisiei. Rezultatul pe care președintele comisiei de validare a voturilor îl va comunica Adunării Generale a FRF se va consemna în procesul-verbal al Adunării Generale a FRF.
Procedura de alegere a membrilor Comitetului Executiv va fi similară cu cea de alegere a președintelui FRF, cu mențiunea că pentru categoriile competiționale unde candidează câte un singur candidat pe loc se va putea solicita Adunării Generale aprobarea ca votul să fie deschis.