Recensământul, contestat: 2,5 milioane de locuitori sunt cu etnie şi limbă maternă necunoscute. Lor li se adaugă aproape 2,7 milioane de locuitori cu religie necunoscută

Potrivit Muftiului Cultului Musulman din România, cifrele recensământului nu arată numărul real al adepţilor religiei islamice care trăiesc în ţara noastră. Şi nu este singurul lider religios nemulţumit de modul în care recensământul s-a desfăşurat.

MUURAT IUSUF, muftiul Cultului Musulman din România: Ca adepţi ai religiei islamice care sunt pe teritoriul României, suntem undeva la 88.000 de musulmani. Faţă de ce arată statistica. Noi oricum obiceiurile, practica religioasă ne-o continuăm, dar când vine vorba la partea financiară, acolo se ţine cont proporţional de numărul credincioşilor existenţi, pe care îi are cultul respectiv. Acolo, vrând nevrând, ne afectează foarte mult.

ŞTEFAN LUPU, rectorul Institutului Teologic Româno-Catolic din Iaşi: Şi noi rămânem cumva dezamăgiţi de aceste rezultate şi mai ales pentru că am cunoştință personală de modul în care a funcţionat platforma. Mulţi care au voit să introducă şi religia n-au mai putut să o facă. Ar fi o soluţie confruntarea rezultatelor pe localităţi, pe judeţe, cu situaţia pe care o avem noi, ca Biserică.

Potrivit primelor date ale recensământului, 2,7 milioane de locuitori nu au răspuns la întrebarea legată de afilierea religioasă. Dintre acestea, un milion de persoane nu s-au autorecenzat, nu au luat legătura cu un recenzor şi nici nu au mers într-un centru de recenzare.

CĂTĂLIN RAIU, expert libertate religioasă: Din păcate, cred că nu se poate face nimic la acest moment, ar presupune cumva reluarea integrală a recensământului, ceea ce înseamnă costuri uriaşe, elaborarea unei noi logistici, ceea ce înseamnă deficite de imagine externă pentru România. Vom vedea când vor fi publicate datele la nivel judeţean şi de localitate cum sunt aşezate pe aceste segmente.

Şi totuşi, cea mai mare scădere a numărului de persoane care și-au declarat religia este în cazul ortodocșilor. Acum sunt în jur de 14 milioane, faţă de peste 16 milioane, câţi erau acum 10 ani.

VASILE BĂNESCU, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române: Am constatat şi noi că acest recensământ, deşi a fost o şansă care apare o dată la 10 ani pentru România, pentru orice societate, a fost din păcate un exerciţiu civic parţial ratat. Aşa cum s-a mai spus, peste 1 milion de cetăţeni nu au participat deloc, au ignorat recensământul. Din păcate este perceput recensământul ca o temă prăfuită, ca o temă irelevantă, ceea ce ne îngrijorează.

Indiferent că vorbim despre populaţia majoritară sau cea minoritară, datele recensământului sunt extrem de importante.

Minorităţile etnice beneficiază de anumite facilităţi care ţin de procentul lor într-o anumită localitate. Cel mai puţin important sunt plăcuţele bilingve, dar mai este un lucru foarte important şi acesta este folosirea limbii materne în instituţiile publice, în justiţie, în gândirea politicilor educaţionale.

Există totuşi şi o religie care a câştigat adepţi în ultimii 10 ani. Biserica penticostală. Aceasta are acum peste 400.000 de adepţi, cu 40.000 mai mulţi faţă de 2011. Datele finale ale recensământului vor fi făcute publice etapizat, până la finalul anului 2023.