Recensământul populației. România a pierdut într-un deceniu peste un milion de locuitori. Președintele INS: 21 de vârstnici din 121 nu au nepoți
30 decembrie 2022, 10:53
Populația României număra anul trecut puțin peste 19 milioane de locuitori, arată cifrele provizorii publicate de Institutul Național de Statistică. Datele arată o scădere accelerată față de acum 10 ani, când au fost înregistrați peste 20 de milioane de români.
Din datele INS reiese că sunt mai multe femei decât bărbați, peste 9,8 milioane de femei, dar populația României este îmbătrânită în proporție de 20%, comparativ cu 2011. Din totalul populației, numărul tinerilor până în 15 ani e în creștere, cu 16%.
Peste jumătate din populație, 52,2%, trăiește la oraș. Din cele 42 de județe, 39 au pierdut din numărul de locuitori, inclusiv Capitala. Bucureştiul a înregistrat cea mai mare pierdere de populație, de peste 166.000 de locuitori, urmat de județele Prahova și Dolj. În schimb, judeţul Ilfov a „câștigat” peste 150.000 de persoane.
TUDOREL ANDREI, președintele INS: Vârsta medie a populației a ajuns la peste 42 ani, în condițiile în care acum 10 ani era 40 ani. Doi ani de creștere a vârstei înseamnă foarte mult. Mai alarmant e mesajul că s-a depreciat indicele de îmbătrânire demografică. Dacă acum 10 ani, raportul dintre persoanele vârstnice la 100 tineri era de 101,8, acum a fost recalculat la 121,8 de persoane, înseamnă că la 21 de persoane în vârstă, putem spune că nu avem nepoți.
Datele INS mai arată că a scăzut considerabil numărul persoanelor analfabete, iar procentul celor cu studii medii și superioare a crescut în ultimii 10 ani. Dintre cei recenzați, peste 89% sunt români, 6% maghiari și 3,4% romi. Reprezentanții Asociației Partidei Romilor acuză că cifrele nu sunt corecte.
NICOLAE PĂUN, președintele Asociației Partida Romilor Pro-Europa: Foarte multe comunităţi de romi ori au fost recenzate din birouri de primarii lor, ori nu s-a călcat deloc pe acolo. La noi ne dă undeva la 800.000 de persoane, dumnealor le dă undeva la 570.000 de persoane. Peste 230.000 de persoane care nu apar. Am să dau în judecată Institutul Naţional de Statistică, pentru forma de organizare pe care a avut-o, şi o să cer renumărarea cetăţenilor de etnie romă.
TUDOREL ANDREI, președintele INS: Structura etnică e calculată nu numai pe ponderea, nu numai la romi, ci pentru toate etniile, în raport cu persoanele care au răspuns la această întrebare.
Datele finale ale recensământului vor fi făcute publice pe etape, începând cu luna mai, până la finalul anului 2023.
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––
Populația rezidentă a țării a scăzut la 19.053.815 locuitori, potrivit datelor Recensământului 2021. Față de Recensământul anterior, România a pierdut 1,1 milioane locuitori.
Datele arată că Bucureştiul a înregistrat cea mai mare pierdere de populație, de peste 166 de mii de locuitori, urmat de județele Prahova și Dolj. În ultimul deceniu judeţul Ilfov a înregistrat cea mai mare creştere a populaţiei, peste 150 de mii de persoane. Şeful INS, ne-a dat explicații, în exclusivitate, la TVR Info.
Tudorel Andrei, președintele Institutului Național de Statistică (INS): Vârsta medie a populației a ajuns la peste 42 ani, în condițiile în care acum 10 ani era 40 ani. Doi ani de creștere a vârstei în 10 ani înseamnă foarte mult. Mai alarmant e mesajul că s-a depreciat foarte mult indicele de îmbătrânire demografică. Dacă acum, 10- ani raportul dintre persoanele vârstnice la 100 tineri era de 101, 8, acum a fost recalculat la 121,8 persoane, înseamnă că la 21 de persoane în vârstă, putem spune că nu avem nepoți. Raportul de dependență demografică, aici avem iarăși o înrăutățire a situației. În 2011 aveam 47% persoane cu vârstă m mica de 15 ani sau mai mare de 65 ani la persoane adulte, deci de la 47 a crescut la 55, 5%. Dacă ar fi să facem o comparație este cu populația pe care am avut-o recensământul populației din 1966.
Crește îmbătrânirea demografică
Procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, comparativ cu 10 ani în urmă (recensământul din 2011 – RPL2011), remarcându-se creșterea ponderii populației vârstnice (de 65 ani și peste). Indicele de îmbătrânire demografică s-a depreciat cu aproape 20 de puncte procentuale, crescând la 121,2 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (RPL 2021) comparativ cu 101,8 (RPL2011).
Deși numărul tinerilor (sub 15 ani) a scăzut cu 115,7 mii persoane, ponderea lor în total populație a urcat ușor la 16,1% (față de 15,9% la RPL2011), în timp ce ponderea populației de 65 ani și peste în total populație a înregistrat o creștere cu aproape jumătate de milion de persoane, respectiv cu 3,5 puncte procentuale (de la 16,1% la RPL2011 la 19,6% la RPL2021). Astfel, raportul de dependență demografică a crescut în decurs de un deceniu de la 47,0 (RPL2011) la 55,5 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adulte (la RPL2021).
Scade populația de etnie maghiară
Informația privind etnia a fost disponibilă pentru 16.568,9 mii persoane (din totalul celor 19.053,8 mii persoane care formează populația rezidentă a României). S-au declarat români 14.801,4 mii persoane (89,3%). Populația de etnie maghiară înregistrată la recensământ a fost de 1.002,2 mii persoane (6,0%, în scădere față de 6,5% la recensământul precedent), iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 569,5 mii persoane (3,4%, creștere ușoară față de 3,3% în 2011). Grupurile etnice pentru care s-a înregistrat un număr de persoane de peste 20 mii sunt: ucraineni (45,8 mii persoane), germani (22,9 mii persoane) și turci (20,9 mii persoane).
Structura confesională
Structura confesională a fost declarată de 16.397,3 mii persoane din totalul populației rezidente și arată că 85,3% dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie ortodoxă (în scădere de la 86,5%); 4,5% s-au declarat de religie romano-catolică (ușoară scădere de la 4,6%), 3% de religie reformată (ușoară scădere de la 3.2%), iar 2,5% penticostală (creștere de la 1,9%). Ponderi între 0,4% – 0,8% au înregistrat următoarele religii: greco-catolică (0,7%), baptistă (0,6%), iar adventistă de ziua a șaptea și musulmană câte 0,4%. S-au declarat „fără religie” sau atei sau agnostici un procent de 0,9% din totalul populației.
Scade analfabetismul
Din totalul populației rezidente, 43,5% au nivel mediu de educație (postliceal, liceal, profesional sau tehnic de maiștri) în creștere de la 41,4%. De asemenea, 40,5% au nivel scăzut (primar, gimnazial sau fără școală absolvită) – în scădere de la 44,2%. Populația cu nivel superior de educație e în proporție de 16%, în creștere de la 14,4%.
143,6 mii persoane sunt analfabete, în scădere puternică față de 245,4 mii în 2011.
Două persoane din 5 nu au fost niciodată căsătorite
Aproape jumătate din populația rezidentă (47,9%) cuprinde persoane care au starea civilă legală de căsătorit(ă). Sunt căsătoriți 4.495,5 mii bărbați și 4.629,7 mii femei. Două persoane din 5 nu au fost niciodată căsătorite, iar persoanele văduve reprezintă 5,2% din totalul populației rezidente.
Populatia Romaniei numara anul trecut putin 19 milioane de locuitori, arata cifrele provizorii publicate de Institutul National de Statistica. Datele arata o scadere accelerata fata de acum 10 ani, cand au fost inregistrati peste 20 de milioane de romani.
Din datele INS reiese ca sunt mai multe femei decat barbati peste 9,8 mil femei, dar populatia Romaniei este imbatranita in proportie de 20%, in comparative cu 2011. Din totalul populatiei, numarul tinerilor pana in 15 ani e in crestere cu 16%.
Peste jumatate din populatie, 52,2% traieste la oras. Din cele 42 de județe, 39 au pierdut din numărul de locuitori, inclusiv Capitala. Bucureştiul a înregistrat cea mai mare pierdere de populație, de peste 166 de mii de locuitori, urmat de județele Prahova și Dolj. În schimb in judeţul Ilfov a „castigat” peste 150 de mii de persoane.
TUDOREL ANDREI, presedintele INS: Varsta medie a populatiei a ajuns la peste 42 ani, in conditiile in care acum 10 ani era 40 ani. Doi ani de crestere a varstei inseamna foarte mult. Mai alarmant e mesajul ca s-a depreciat indicele de imbatranire demografica. daca acum, 10 ani, raportul dintre persoanele varstnice la 100 tineri era de 101,8, acum a fost recalculat la 121,8 persoane, inseamna ca la 21 de pers in varsta, putem spune ca nu avem nepoti.
Datele INS mai arată că a scăzut considerabil numărul persoanelor analfabete, iar procentul celor cu studii medii si superioare a crescut în ultimii 10 ani. Dintre cei recenzati, peste 89% sunt romani, 6% maghiari si 3,4% romi. Reprezentantii Asociatiei Partidei Romilor acuza ca cifrele nu sunt corecte pentru ca nu ar fi fost recenzati toti romii si ameninta ca vor da in judecata INS.
NICOLAE PAUN, președintele Asociației Partida Romilor Pro-Europa: Am primit sesizări multiple din timpul procesului recenzării că foarte multe comunităţi de romi ori au fost recenzate din birouri de primarii lor, ori nu s-a călcat deloc pe acolo. La noi ne dă undeva la 800.000 de persoane, dumnealor le dă undeva la 570.000 de persoane, Peste 230.000 de persoane care nu apar. Am să dau în judecată Institutul Naţional de Statistică, pentru forma de organizare pe care a avut-o şi o să cer renumărarea cetăţenilor de etnie romă.
TUDOREL ANDREI, presedintele INS: Structura etnica e calculata nu doar cu ponderea, nu doar la romi, in raport cu persoanele care au raspuns la aceasta intrebare, nu au motive sa conteste rezultatele recensamantului, care s-a desfasurat in conditii foarte bune.
Datele finale ale recensamantului vor fi facute publice pe etape, incepand cu luna mai pâna la finalul anului 2023.
Urmărește-ne pe Google News