Ruperea unui ghețar în India | Furie în rândul rudelor victimelor, disperate să le găsească în viață

Echipele de intervenţie şi-au dublat eforturile depuse în încercarea de a-i salva pe cei 34 de angajaţi ai hidrocentralelor, rămaşi blocaţi într-un tunel după dezastrul care a lovit duminică dimineaţă valea din statul Uttarakhan, situat la frontiera indo-tibetană.

Peste 170 de persoane sunt în continuare date dispărute şi au fost înregistrate cel puţin 32 de decese, au anunţat miercuri autorităţile care au subliniat că ar putea trece câteva zile până ce vor fi găsite alte cadavre sub dărâmături şi stratul gros de noroi.

Douăzeci şi cinci dintre cadavre nu au fost încă identificate deoarece multe dintre victime provin din zone îndepărtate ale Indiei, iar familiile lor nu se află la faţa locului pentru a le recunoaşte.

Catastrofa a fost pusă pe seama ruperii unui gheţar din cauza încălzirii globale, însă amenajarea barajelor, dragarea albiei râurilor în vederea extragerii nisipului folosit în industria construcţiilor sau tăierea copacilor pentru a face loc unor noi căi de acces se numără de asemenea printre ipotezele privind originea tragediei.

Operaţiunile de salvare au continuat zi şi noapte începând de duminică şi se concentrează în prezent asupra tunelului în construcţie, aflat lângă o hidrocentrală grav avariată din Tapovan, în încercarea de a ajunge la cele 34 de persoane rămase blocate înăuntru.

Salvatorii au continuat să îşi croiască drum prin sutele de tone de noroi, pietre şi moloz care obstrucţionează tunelul, în speranţa că victimele şi-au găsit un refugiu în eventuale buzunare de aer.

„Pe măsură ce timpul trece, în mod natural şansele (de a le găsi) se diminuează. Dar se întâmplă miracole”, a declarat pentru AFP Piyoosh Rautela, responsabil cu ajutorarea victimelor dezastrelor din Uttarakhandt. „Nu putem acţiona cu mai multe buldozere acolo în acelaşi timp. Muncim 24 de ore pe zi, oameni, maşini, cu toţii lucrăm 24 de ore pe zi. Dar cantitatea de moloz este de aşa natură încât va fi nevoie de timp pentru a degaja tot”, a avertizat el.

Vivek Pandey, purtător de cuvânt al poliţiei de frontieră, citat de The Times of India, şi-a exprimat temerea că supravieţuitorii suferă de hipotermie, „care poate fi fatală în astfel de condiţii”.

Echipe medicale dotate cu butelii de oxigen, tărgi şi echipamente de prim ajutor, staţionate în faţa tunelului, sunt pregătite să acţioneze, în timp ce rudele îndurerate ale victimelor au început să îşi piardă răbdarea şi speranţa.

Unii dintre cei prezenţi au lansat miercuri acuzaţii la adresa autorităţilor. „Toată această operaţiune de salvare este o glumă”, a declarat Sanjay Pant din Uttar Pradesh, al cărui frate, Abhishek, în vârstă de 24 de ani, se află probabil în tunel. „Folosesc un singur buldozer!”, a exclamat el plângându-se de lentoarea operaţiunilor şi de mijloacele utilizate în cadrul operaţiunii. „Nu suntem în secolul al XVIII-lea (…) Unde este tehnologia noastră, unde sunt maşinile noastre?”, a adăugat el.

Santosh Yadav din statul Uttar Pradesh, prezent la faţa locului pentru cumnatul său, Sanjay Yadav, de asemenea dispărut în acest tunel, este uimit de absenţa tacită a conducerii „companiei pentru care el a lucrat treisprezece ani”. În opinia sa este evident că victimele „nu vor putea supravieţui acolo mult timp, asta dacă sunt încă în viaţă, (…) fără aer, fără apă, fără mâncare în acest tunel şi în frigul glacial”.

Shuhil Dhiman, în vârstă de 47 de ani, a explicat că Praveen Diwan, cumnatul său, a intrat în tunel duminică dimineaţă împreună cu alte trei persoane, cu puţin timp înainte de producerea dezastrului. „Nu ştim ce s-a întâmplat cu el. Ne-am apropiat de tunel, dar este umplut cu tone de zăpadă. Tunelul se deschide pe o pantă abruptă şi cred ca apa şi zăpada topită au pătruns adânc”, a declarat Dhiman pentru AFP. „Sper, în ciuda tuturor acestor lucruri”, a spus el adăugând că, în opinia sa, „autorităţile fac tot posibilul, dar situaţia depăşeşte capacităţile oricui”.

sursa agerpres