Satele româneşti, obiective turistice. Un tur al celor mai frumoase sate din România

Satul Sic, un adevărat paradis în inima Transilvaniei

Va propunem astăzi o călătorie într-unul dintre cele mai frumoase sate ale Clujului, o excursie de o zi pânã la Sic, la 60 de km distanţă de Cluj-Napoca. Principala atracţie a locului este stufărişul, care este considerat a fi un adevărat paradis din inima Transilvaniei. Rezervaţia de la Sic este a doua cea mai mare întindere de stuf din România, după Delta Dunării. Zona cu stuf are o suprafaţã de 220 de hectare, iar suprafaţa totală a rezervaţiei este de 505 hectare. Aici veţi întâlni numeroase specii de păsări, amfibieni, reptile, dar şi zeci de specii de plante.

Vă puteţi bucura de peisajul deosebit de pe pontonul din lemn. Acesta are un kilometru lungime. Mai există un turn de observare şi două foişoare unde vă puteţi opri pentru a admira peisajul şi a vă relaxa. Tot în zonă, cei pasionaţi de birdwatching îşi pot practica hobby-ul. Tradiţiile sunt păstrate cu sfinţenie aici. Vă recomandăm să mergeți și la Muzeul Dansului din Sic, un spaţiu inedit, o pasiune adusă la viaţă de un olandez îndrăgostit de aceste meleaguri şi tradiţii. A cumpărat o casă și a transformat-o în muzeu. Bărbatul continuă să promoveze şi să păstreze vie bogată istorie a dansului şi a tradiţiilor descoperite în Sic. În plus, a reușit să strângă aproape de 500 de cizme, pe care le puteţi admira şi le puteţi afla poveştile dacă treceţi pragul casei-muzeu.

Vizită în ograda Moromeţilor din comuna Talpa

Vă invităm să mergem în vizită în ograda Moromeților, adică în comună Talpa din județul Teleorman, la casă unde s-au filmat cele două lungmetraje ce au la bază romanul lui Marin Preda. Aici, autoritățile au înțeles importanța păstrării platoului de filmare exact așa cum l-au gândit creatorii filmului și l-au mediatizat. Rezultatele nu au întârziat să apară: în aproximativ un an, sute de vizitatori din toată țara au venit la Talpa să vadă casa lui Ilie Moromete.

Cei care ajung aici sunt invitați să participe la adevărate petreceri câmpenești, care le fac cunoștință cu tradiția teleormaneană: mâncăruri ca la mama acasă, de la unt la putinei, brânză proaspătă de vaci, la ciorbă de perișoare sau saramură de pește, până la berbecuț la proțap. Toate acestea sunt însoțite de muzică populară, interpretată de artiști cunoscuți.

Mai mult decât atât, ograda Moromeților a devenit, în ultima vreme, și locul de desfășurare a evenimentelor importante din viața oamenilor. De exemplu, un cuplu din București a ales să să își țînă petrecerea de cununie chiar în comuna Talpa, pe platoul de filmare al „Moromeților”. Tinerii însurăței s-au îmbrăcat în costume populare și, după ce au spus „Da” în fața ofițerului stării civile, și-au luat familia și prietenii și au venit să petreacă într-o atmosferă tradițională.

Ţara Dornelor, destinaţia verde a Bucovinei

În România există doar cinci areale care sunt recunoscute oficial de către Ministerul Turismului drept destinații verzi, iar două sunt din Moldova: ținutul zimbrului din Neamț și Ţara Dornelor care înseamnă orașul Vatra Dornei și nouă comune: Ciocăneşti, Cârlibaba, Iacobeni, Dorna Arini, Şaru Dornei, Panaci, Dorna Candrenilor, Coşna şi Poiana Stampei. Aceste sate sunt străjuite de masive montane impresionante: Giumalău, Suhard, Munţii Bistriţei şi Munţii Călimani iar asta înseamnă trasee spectaculoase pe care turiști sunt invitați să le parcurgă pe bicicletă, călare sau pe jos.

Comuna Panaci de exemplu este poarta de intrare în Parcul Natural Călimani, cea mai mare calderă vulcanică a Europei. Toate aceste sate bucovinene se disting și prin faptul că modul de viață tradițional este bine conservat aici. Oamenii încă mai poartă costume populare când merg la biserică, arhitectura de munte e păstrată – localnicii din Ciocănești de exemplu, sunt cunoscuți pentru faptul că își împodobesc casele cu motive populare pe care le regăsim și pe ouăle încondeiate, iar gastronomia locală este la rându-i un argument de necontestat pentru care Țara Dornelor este oficial destinația verde a Bucovinei.

Că vorbim despre un balmoş făcut în stână sau o ciulama de hribi culeşi din munte, nimic nu se compară cu savoarea Bucovinei.