Scurgerile uriașe de gaze din Nord Stream, o „nouă fază a războiului hibrid”. Analiști militari: Kremlinul poate face ravagii cu ușurință în Europa și prin tăierea cablurilor submarine

Analiștii militari au spus că Kremlinul ar putea face ravagii cu ușurință prin tăierea cablurilor submarine de date sau prin distrugerea unei alte conducte. O sursă britanică din domeniul apărării a sugerat că sabotajul „premeditat” ar fi putut fi pregătit de drone subacvatice care au pus explozivii cu săptămâni înainte de avarie.

Țintele viitoare ar putea include cablurile care transportă informații financiare sensibile peste Atlantic, riscând o prăbușire a pieței, sau cele care furnizează acces la internet în regiuni întregi precum Insulele Orkney, Shetland sau părți ale Italiei, potrivit unui fost strateg al marinei americane.

Conductele Nord Stream 1 și 2 din Rusia până în Germania au avut trei scurgeri, luni, după o serie de explozii misterioase în largul insulei daneze Bornholm. Oficialii germani cred că cele două conducte sunt aproape imposibil de reparat.

Germania, Suedia, Danemarca și Comisia Europeană spun că singura explicație convingătoare pentru pagubele „fără precedent” și aproape simultane este un act de distrugere deliberată.

Rusia a negat răspunderea. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui Putin, a declarat că acuzațiile din Ucraina, Polonia și din alte țări, conform cărora Moscova ar fi orchestrat atacul, sunt „previzibil stupide”. Serviciul de securitate rus al FSB a declarat că va investiga pagubele drept „terorism internațional”, a informat agenția de știri Interfax.

Deocamdată, scurgerile nu vor afecta furnizarea de gaze deja drastic redusă a Rusiei către Europa: Moscova a închis Nord Stream 1 în această lună, iar Berlinul a blocat Nord Stream 2 să înceapă operațiunile în februarie. Efectul principal a fost acela de a răspândi îngrijorare cu privire la alte acte de agresiune.

Avertismente de sabotaj submarin au circulat de ani de zile, dar incidentul Nord Stream a urcat pericolul la cele mai înalte niveluri guvernamentale. Edgars Rinkevics, ministrul de Externe leton, a descris incidentul drept începutul unei „noi faze a războiului hibrid”.

Scurgerile uriașe de gaze naturale din Marea Baltică ar putea descărca în atmosferă echivalentul unei treimi din emisiile anuale de gaze cu efect de seră ale Danemarcei, a avertizat Kristoffer Bottzauw, șeful Agenției Daneze pentru Energie.

Norvegia și-a pus instalațiile de petrol și gaze în alertă și își sporește prezența militară în zonele învecinate. Au existat deja cel puțin două operațiuni de sabotaj aparent împotriva cablurilor sale de telecomunicații în ultimul an. Germania este îngrijorată de siguranța celor cinci terminale plutitoare de import de gaze naturale lichefiate pe care le asamblează în prezent, încercând să-și înlăture dependența istorică de gazele rusești.

„Ne aflăm, bineînțeles, într-o situație, în Europa și Germania, în care piesele de infrastructură critică, inclusiv furnizarea de energie, sunt ținte potențiale”, a declarat Robert Habeck, ministrul german al Economiei și vice-cancelar.

Experții pun la îndoială faptul că Europa ar putea preveni sau chiar detecta astfel de atacuri în timp util, în special cele de pe mare.

„Infrastructura noastră nu este foarte bine protejată și este extrem de dificil să le securizăm pe mii de kilometri”, a declarat profesorul Damien Ernst, cercetător în sisteme energetice la Universitatea din Liege. „Dacă s-ar întrerupe livrările de gaz din Norvegia către Europa, am asista la o recesiune teribilă. Nici măcar nu am fi capabili să ne încălzim și să producem energie electrică. Temerile sunt foarte serioase și întemeiate. Europa nu mai are spațiu de manevră și nu putem exclude că lucrurile se vor deteriora foarte semnificativ în următoarele luni.”

Bryan Clark, un fost planificator strategic al marinei americane, care este acum expert al think tank-ului Institutul Hudson din Washington, a spus că supravegherea subacvatică în Marea Baltică și Marea Nordului este neregulată și ar putea fi fentată de submarinele de sabotaj ale Rusiei.

„Totul face parte din stilul rusesc de război politic”, a spus el. „Este vorba de a semăna îndoială, de a crea suficientă ceață, incertitudine.”

Julian Pawlak, expert în securitate maritimă la Universitatea Militară Helmut Schmidt din Hamburg, a declarat: „Nu este cazul că întreaga Mare Baltică să fie monitorizată 24/7 și cu siguranță nu pe fundul apei… Nu poți pune pur și simplu o navă [de vânătoare de submarine] la fiecare zece mile marine.”

Ar putea trece cel puțin o săptămână înainte ca anchetatorii să poată cerceta daunele și să încerce să afle cauzele.

Toate cele trei situri se află în ape puțin adânci, la adâncimi cuprinse între 71 m și 88 m. Analiștii navali au spus că acest lucru le va face dificil de accesat de către submarinele rusești fără ca acestea să fie detectate.

O sursă militară din Marea Britanie a spus că este mai probabil ca un submarin fără pilot să fi instalat explozibili pe conducte. O altă teorie este că bombele au fost plantate pe „porci”, dispozitive de întreținere împinse în josul conductei de la capătul rusesc pentru a-i inspecta interiorul.

Casa Albă a fost precaută miercuri seara când a fost întrebată despre potențialele represalii, dar a recunoscut îngrijorările care decurg din orice atac asupra infrastructurii critice a aliaților NATO. „Nu vreau să mă pronunța înaintea anchetei”, a declarat purtătoarea de cuvânt a președintelui Bident, Karine Jean-Pierre.