Semnificația zilei. Solstițiul de vară, cea mai lungă zi din an

E o zi frumoasă azi, cel puțin pentru emisfera nordică. E solstițiul de vară. Cea mai lungă zi din an. Soarele se ridică deasupra orizontului la unghiul maxim, iar ziua are durata maximă. În emisfera sudică, de pildă la Buenos Aires, e invers. Se spune că soarele stă în loc.

E și un mic motiv de tristețe. De azi, de la ora patru fără douazeci, ziua începe să scadă cu aproximativ două minute zilnic.

În popor sunt multe superstiții legate de solstițiu. Se zice că ielele (un fel de zâne nu prea integre din punct de vedere moral) se întâlnesc și încep să danseze goale în locații improprii. Cine are ghinionul să le vadă, o ia razna. Sigur, în popor se spune că totul e din cauză că sunt ireal de frumoase și au sâni care ar putea să scoată din minți orice bărbat. Folclorul nostru nu precizează nimic despre ce se întâmplă dacă le vede o femeie. Probabil că înnebuneste și ea de invidie.

Oricum e bine, e cald și ziua durează peste 15 ore!

Începutul astronomic al verii este marcat şi de Ziua Mondială a Soarelui, o sărbătoare instituită de  Societatea Internaţională pentru Energie Solară cu scopul de popularizare a posibilităţilor de utilizare a energiei solare. În România, această zi se marchează din anul 1997.

În această zi, în emisfera nordică, longitudinea astronomică a Soarelui este de 90°, adică se ridică deasupra orizontului la cea mai mare înălţime faţă de Ecuator. Momentul marchează începutul verii astronomice, când intervalul diurn are durata maximă.

Termenul solstiţiu este de originine latină, solstitium, adica „Soarele stă” şi semnifică faptul că la această  dată are loc schimbarea gradientului mişcarii Soarelui în raport cu declinaţiile sale.

Durata zilei va avea cea mai mare valoare din an, respectiv 15 ore şi 32 de minute, iar noaptea, de numai 8 ore şi 28 de minute. După momentul solstiţiului de vară, durata zilei va începe sa scadă, iar a nopții să crească, timp de 6 luni, până la 21 decembrie, momentul solstiţiului de iarnă. Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul se derulează în sens invers.

Soarele, steaua noastră norocoasă

Pluteşte pe un braţ spiralat al Căii Lactee, printre alte miliarde de stele, la 149,6 milioane de km de Terra, şi fără energia ei viaţa nu ar fi posibilă pe Pământ.

Este o sferă gigantică de plasmă, alcătuită în cea mai mare proporţie din hidrogen şi heliu, cu diametrul de 1,4 milioane de kilometri, de 109 ori mai mare decât al Terrei, şi are o masă de 2 miliarde de tone.

Temperatura la suprafaţa Soarelui este de aproximativ 5500 grade Celsius, iar în centrul său sunt 15 milioane de grade Celsius.

Soarele are vârsta de aproximativ 4,6 miliarde de ani şi se află doar la jumătatea ciclului principal de evoluţie.

Este practic o sursă de energie inepuizabilă, într-o singură oră Soarele dă Pământului aceeaşi cantitate de energie cât consumă întreaga planetă într-un an.

Furnizează neîntrerupt lumina, care ajunge la noi în doar 8 minute şi 19 secunde, cu viteza de 300 de mii de km pe secundă, şi căldura necesare biodiversităţii, influenţează starea atmosferei şi determină clima. În lipsa Soarelui, aerul atmosferic s-ar tranforma într-un ocean de azot lichid, iar apele mărilor şi oceanelor în gheţari.

Mişcarea Pământului în jurul Soarelui a stat la baza calendarului solar care este şi acum este calendarul predominant.