Sistemul anti-medicamente falsificate poate da și alerte de crize. Directorul ANM: Preţurile au crescut, livrările se fac cu dificultate

Fiecare cutie originală de medicamente are un cod QR unic, pe care farmacistul îl scanează când omul vine cu reţeta, Dacă acel cod a mai fost folosit, sistemul informatic dă imediat alerta. De 4 ani, România este conectată la baza europeană de date care verifică medicamentele. Toţi actorii de pe piaţa farma de la noi sunt înscrişi în platformă.

În sistemul naţional de verificare a medicamentelor sunt înrolate aproape zece mii de farmacii şi aproximativ 600 de spitale şi 400 de distribuitori. Lunar, în sistem sunt verificate între 47 şi 65 de milioane de tranzacţii. Iar oficialii spun că la fiecare 10 mii de verificări sunt doar 3 alerte false.

”Au fost şi situaţii când au fost depistate medicamente contrafăcute. Nu putem intră în detalii, sunt anchete în curs de derulare”, explică Dan Zaharescu, preşedinte, Organizaţia de Serializare a Medicamentelor din România.

”Trasabilitatea medicamentelor oferă informaţii valoroase pentru retragerile de medicamente şi alte alerte de siguranţă, permiţând furnizorilor de asistenţă medicală să identifice şi să elimine rapid orice produse periculoase”, anunță Diana Păun, consilier de stat, Administraţia Prezidenţială.

Sistemul indică situaţia aprovizionării, a consumului de medicamente și poate estima dacă urmează o criză. Autorităţile române vor să aibă din timp astfel de date, dar e nevoie şi de un acord la nivel european, şi de modificări legislative.

”Orice medicament pe care ni-l sesizează pacienţii, noi căutăm pe site-ul oficial datele cu stocuri şi observăm discrepanţe în sensul că sunt medicamente în depozite, dar nu sunt în farmacii. Cred că aici e o chestiune de reglementat pe viitor, aceste depozite să aibă transparente stocurile”, ne-a declarat Radu Gănescu, preşedinte, Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice.

În toată Europa, iarna aceasta au lipsit diverse antibiotice, din cauza crizei materiilor prime din China şi India. Oficialii români se aşteaptă să mai fie probleme şi cu alte medicamente. Spun că întârzierile în livrarea unor materiale precum foliile de aluminiu sau cutiile de carton sunt tot mai dese.

”Vin, tot aşa, din surse de obicei din zona Asiei. Preţurile au crescut, livrările se fac cu dificultate, conflictele armate din zona noastră împiedică rutele tradiţionale de transport”, ne spune Răzvan Prisada, preşedintele Agenţiei Naţionale a Medicamentului.

Sute de medicamente lipsesc temporar sau sunt retrase de tot de pe piaţă, fiindcă sunt prea ieftine în România. De la 1 iulie, ar urmă să fie introdusă o nouă formulă de calcul pentru preţuri. Se caută o soluţie şi pentru taxa clawback.

”Trebuie să menţinem profitabilă industria farmaceutică românească şi lucrul acesta este un proces în care o parte din responsabilitate va fi probabil în Parlamentul României”, declară și Alexandru Rafila, ministrul Sănătăţii.