Sute de clădiri au nevoie de consolidări. Mii de oameni locuiesc în imobile care stau să cadă la primul cutremur

Bucureştiul este cea mai vulnerabilă capitală europeană în caz de cutremur. Se află la nici 200 de km de zona seismică Vrancea.

În plus, în oraş există foarte multe clădiri cu mai mult de trei etaje construite înainte de 1940, care au trecut deja printr-un mare cutremur si a căror structură de rezistenţă a fost afectată.

Pe site-ul Administraţiei Municipale pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic, actualizată la sfârşitul lunii septembrie, la categoria clasa I de risc seismic sunt încadrate aproximativ 350 de imobile. ONG-urile spun însă că numărul este mult mai mare.

Din cele aproape 350 de imobile încadrate în clasa I de risc seismic, jumătate reprezintă un pericol public. Ani la rândul, aceste imobile au fost ocolite de consolidări şi reparaţii.

În 26 de ani, Primăria a consolidat 20 de clădiri. Abia de curând aceste imobile, în care la un cutremur major şi-ar pierde viaţa mii de persoane, au intrat pe rând într-un program de reparaţii.

În acest moment, 41 de clădiri din centrul Bucureştiului sunt în proces de reabilitare şi consolidare.

Între 2011 şi 2016, pentru consolidarea clădirilor cu bulină s-a alocat doar un milion de euro. Anul acesta, suma este zece ori mai mare.

La nivelul întregii ţări, 15.000 de imobile sunt încadrate în clasa I sau a II-a de risc seismic.

În cazul producerii unui seism major, cel puţin 90.000 de persoane ar avea de suferit, potrivit Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.