Armata ucraineană a anunţat că a distrus 15 din cele 18 drone lansate de armata rusă, dar şi o rachetă Iskander. Germania a anunțat un nou pachet militar pentru Ucraina, în valoare de 400 de milioane de dolari

Kievul si Moscova susţin că și-au lovit reciproc obiective militare. Rusia a distrus trei complexe industriale din apropiere de Liov şi un depozit de muniţii. Iar Ucraina a anunţat că a anihilat 15 din cele 18 drone lansate de armata rusă dar şi o racheta Iskander.

Zelenski: Din păcate, şapte oameni au fost ucişi în Cernihiv de o rachetă rusească, între care şi o fetiţă. Numele ei era Sofia, avea şase ani. Germania ar urma să acorde Ucrainei un ajutor de aproximativ 5 miliarde de euro, în fiecare an

Ţările de Jos şi Danemarca vor oferi avioane F 16 Ucrainei, odată ce condiţiile pentru transfer vor fi îndeplinite. Anunţul a fost făcut astăzi de premierul Ţărilor de Jos, la întâlnirea cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. Este prima promisiune fermă de livrare a aparatelor F 16 către Kiev, de la începutul invaziei ruse. Liderul de la Kiev a vizitat regatul Ţărilor de Jos, pentru a discuta despre ajutorul militar acordat ţării sale, la o zi după ce a purtat convorbiri similare în Suedia.

Claudiu Degeratu: Cred că vom avea de-a face cu o încercare semi-eșuată de ofensivă rusească, o ofensivă foarte slab pregătită. În vară, vor fi toate condițiile pentru o contraofensivă semnificativă

Perspectiva asupra teritoriilor ocupate de Rusia în Ucraina este diferită de ambele părți. Zona controlată de trupele ruse e mare, în special în regiunile Donețk și Lugansk, însă Ucraina a rezistat cu brio. Cu o armată motivată și bine dotată grație Occidentului, ucrainenii vor acum să elibereze toate zonele ocupate de ruși, inclusiv Crimeea. Mihai Rădulescu a discutat cu expertul în securitate Claudiu Degeratu despre zonele fierbinți și despre viitorul conflictului.

300 de zile de când Vladimir Putin nu a ocupat Kievul în 3 zile

300 de zile de când ruşii au declanşat iadul pe pământ, intrând cu tancurile în Ucraina. Jafuri, violuri, civili torturați şi apoi ucişi, gropi comune, un număr încă neştiut de victime. Aşa se poate descrie în câteva cuvinte invazia ruşilor. Sunt 300 de zile de când lumea liberă s-a unit împotriva Rusiei, de când milioane de refugiaţi ucraineni nu ştiu când se vor mai putea întoarce la ce a mai rămas din "acasă".

Cancelarul Germaniei, dispus să revizuiască regulile privind exporturile de armament. "Trebuie să fim pregătiţi pentru ca Rusia lui Putin să se definească în viitorul apropiat în opoziţie cu noi, cu NATO, cu UE"

Reuşita contraofensivei ucrainene este salutată de secretarul general al NATO, care spune însă că războiul e departe de a fi încheiat. Germania a anunţat că va livra noi arme, dar nu şi tancurile cerute insistent de ucraineni, din cauza cărora au criticat aspru Berlinul. Cancelarul Scholz a declarat că e dispus să revizuiască regulile privind exporturile de armament.

Galeotti: Nu cred că Putin vrea România. O influență, da. Moldova a fost neglijată în mod ruşinos, mult prea mult, de NATO, de UE, de Occident. Toţi şi-au spus 'Să nu-l provocăm prea tare' pe Putin. Acum văd că e gol

"În lumea rusă există şi voci, precum cele ale unor preoţi sau ale unor politicieni, care spun: 'Ţările baltice vor fi nevoite să ni se alăture. Moldova va veni iar acasă'. Ce e asta? E un fel de reacţie la eşec. E chiar interesant. Cu cât prestaţia Rusiei e mai slabă, cu atât mai ambiţioasă şi mai agresivă e retorica sa", a declarat luni seară expertul britanic în politica și securitatea Rusiei Mark Galeotti, invitatul lui Cătălin Ștefănescu în emisiunea "Dincolo de alb și negru". Potrivit lui Galeotti, Putin își dorește Ucraina pentru că nu crede că Ucraina este o ţară "adevărată". "În schimb Estonia, România etc. sunt, pentru el, ţări separate. I-ar plăcea ca Rusia să-şi exercite influenţa asupra lor? Fireşte. Dar i-ar plăcea să-şi exercite influenţa şi asupra Belgiei sau Boliviei, de exemplu, dacă ar putea", a explicat Galeotti.