Româncele nu merg la ginecolog. Medicii spun că, descoperite la timp, cancerul de col uterin şi cancerul de sân se pot vindeca

Româncele NU merg la ginecolog, chiar dacă doar așa pot afla din timp dacă au cancer sau alte afecțiuni care duc la infertilitate. Unele nu au bani, altora le e ruşine sau, pur şi simplu, nu stiu că trebuie să facă astfel de controale. Statisticile prezintă o situație sumbră: în fiecare zi, cinci românce mor din cauza cancerului de col uterin și 9 din cauza cancerului de sân.

De ce recidivează cancerul de sân? Oamenii de ştiinţă încearcă să înţeleagă mai bine pentru ca pacientele să poată beneficia de tratamente mai bune

Riscul de recurenţă planează asupra femeilor care au învins cancerul mamar, uneori până la 20 de ani de la primirea primului diagnostic. Un studiu publicat miercuri încearcă să identifice persoanele cele mai expuse acestui risc, pentru ca acestea să poată beneficia de tratamente mai bune, relatează AFP, citată de Agerpres.

Creşte numărul cancerelor de sân şi de col uterin la tinere

Numărul româncelor diagnosticate cu cancer de sân şi de col uterin s-a dublat în ultimul deceniu. Este vorba despre persoanele cu vârsta între 30 şi 39 de ani. Aşa se face că una din 1.000 de femei din România dezvoltă cancer de sân sau de col uterin până la 40 de ani.

Medici insuficienți pentru programul de screening al cancerului de sân

Ministerul Sănătății vrea ca de anul viitor să dea undă verde programului de screening al cancerului de sân. Astfel, treizeci de mii de femei vor fi testate şi tratate, în cazul în care investigaţiile arată că au boala. Medicii oncologi se întreabă însă: Cine se va ocupa de program? În condiţiile în care deficitul de specialişti este uriaş. Mai exact, avem puţin peste 500 de oncologi care tratează deja aproximativ 400 de mii de pacienţi.

Şansa de a recupera, gratis, feminitatea. Statul plăteşte reconstrucţia de sân după cancer. Lista unităţilor unde se fac implanturi mamare

Opt mii de românce diagnosticate cu cancer la sân trec, în fiecare an, trec printr-o mastectomie, iar multe se prăbuşesc psihic după ce îşi pierd simbolul feminităţii. Sub 3% dintre ele apelează însă la reconstrucţia mamară cu implant. Şi asta, deşi statul alocă de câţiva ani fonduri pentru endoproteze gratuite. Lipsa de informare şi frica nejustificată le împiedică pe multe să-şi recapete bucuria feminităţii. Statul plăteşte reconstrucţia de sân după cancer, dar se fac puţine operaţii.

100 de coroane norvegiene pentru fiecare sutien atârnat de gardul fermei. Campania lui Anders Grande de luptă împotriva cancerului la sân

Un fermier norvegian a fost nevoit să-și lungească gardul proprietății, pentru că nu mai are unde să atârne toate sutienele pe care le primește prin poștă. Și chiar dacă suna ciudat, în realitate este vorba despre un scop cât se poate de nobil: o campanie de strângere de fonduri pentru lupta împotriva cancerului la sân.