Banca Naţională a României a păstrat dobânda cheie la 7% pe an. Băncile vor calcula rate mai mici, dar clienţii vor începe să plătească mai puţin abia peste câteva luni

Creditele bancare se pot ieftini, iar ratele să nu mai crească şi chiar să înceapă să scadă. Primul semnal a fost dat de Banca Naţională care a decis să menţină dobânda de politică monetară la nivelul actual: 7 la sută. Astfel că băncile vor calcula rate mai mici, dar clienţii vor începe să plătească mai puţin abia peste câteva luni.

BNR a majorat dobânda cheie la 5,50% pe an

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a hotărât vineri majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 5,50% pe an, de la 4,75% pe an, începând cu data de 8 august 2022, informează banca centrală.

Creditele bancare, tot mai scumpe. Pentru persoanele care au luat credite după mai 2019, creșterea dobânzilor se va vedea la primăvară

De parcă scumpirea utilităților și a alimentelor nu era de ajuns, și creditele în lei îi vor costa mai mult pe români. Mai ales cele cu dobândă variabilă. Banca Națională a decis să majoreze dobânda de politică monetară până la 1,75%, din cauza inflației. Și luna trecută, dobânda cheie a fost majorată cu 0,25%, ceea ce s-a văzut imediat în prețul împrumuturilor.

Împrumuturi mai mari de la bănci şi economii mai puţine. E risc de supraîndatorare, spun analiștii

Românii s-au întors la vechile obiceiuri. Economisesc mai puțin și se împrumută tot mai mult de la bănci. Volumul creditelor a crescut continuu de la începutul anului și a atins în iunie cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani. Economiștii recomandă să nu ne supraîndatorăm, mai ales că sunt în continuare incertitudini legate de evoluția crizei sanitare.

Frână pentru credite. BNR analizează posibilitatea limitării gradului de îndatorare al populației

Banca Naţională vrea să pună frână creditării, îngrijorată de avântul luat de împrumuturile date de bănci. Dar şi de riscul ca tot mai mulţi clienţi să nu-şi mai poată plăti ratele. Aşa că BNR ar putea să limiteze gradul de îndatorare a populaţiei. Mai ales că sunt semnale că dobânzile ar putea creşte. De exemplu, indicele ROBOR de care acestea depind, a atins pragul de 1%.