criză umanitară ucraina
Peste 100.000 de refugiaţi ucraineni au intrat în România prin punctul de trecere a frontierei de la Siret. Sunt oameni care şi-au lăsat casele, rudele şi prietenii, şi-au pus în grabă doar câteva lucruri în bagaj, iar acum sunt nevoiţi să înceapă o viaţă nouă, departe de ţara lor. Fiecare dintre ei are câte o poveste impresionantă. De admirat este însă efortul voluntarilor care se oferă să le dea o mână de ajutor. Cei mai mulţi sunt din România, dar sunt şi persoane care au străbătut mii de kilometri ca să-i ajute pe cei care fug de război.
Președintele K. Iohannis, înainte de reuniunea Consiliului European: Tema centrală va fi războiul din Ucraina, dar vom discuta și despre energie, apărare și ce investiții trebuie pentru a ne decupla de la gazele rusești
Preşedintele Klaus Iohannis participă la reuniunea informală a Consiliului European, de la Versailles. "Este o perioadă foarte complicată în care ne întâlnim aici și este evident că tema cea mai așteptată, tema centrală a acestor discuții, va fi războiul din Ucraina" - a spus președintele României, înainte de întâlnire.
Preşedintele Klaus Iohannis participă la reuniunea informală a Consiliului European de la Versailles
Preşedintele Klaus Iohannis participă la reuniunea informală a Consiliului European care are loc la Versailles.
În siguranță la Timișoara, dar cu gândul la cei rămași acasă. Alisa din Ucraina: Noi suntem sprijinul lor şi ei, al nostru. Ştim că ei se luptă pentru vieţile noastre, pentru ţara noastră
Viaţa celor care au luat calea pribegiei s-a schimbat peste noapte. Unii au plecat în grabă, fără să ştie unde vor fi în siguranţă. Trei femei din Ucraina şi copiii lor au ajuns la Timişoara, despre care nu auziseră pâna acum, dar acolo şi-au găsit liniştea, într-un apartament pus la dispoziţie de un român cu suflet mare. Ţin permanent legătura cu soţii lor şi cu cei dragi, rămaşi în ţara devastată de gloanţe.
Republica Moldova, destinație pentru mii de refugiați. În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate aproximativ 24.000 de traversări prin vama Giurgiulești-Galați
Republica Moldova face eforturi disperate să gestioneze numărul tot mai mare de refugiați. Centrul deschis la Giurgiulești este gata să-i primească pe toți cei care au nevoie de un adăpost. Pot fi cazați temporar acolo până la 600 de oameni. Un număr care se va dovedi în curând insuficient. Refugiații care ajung în centrul de la Giurgiulești primesc hrană, ajutor medical, asistență juridică şi psihologică.
Federaţia Moldovenească de Fotbal a oferit bătrânilor şi femeilor cu copii care au părăsit Ucraina un complex sportiv de 500 de locuri
În ochii celor ce au luat calea pribegiei din cauza războiului din Ucraina se pot citi durere şi frică. Pentru că valul de refugiați este tot mai mare, Federaţia Moldovenească de Fotbal a oferit un complex sportiv de 500 de locuri şi e destinat în special bătrânilor şi femeilor cu copii.
IGPF: 33.969 cetăţeni ucraineni au intrat duminică în România, în creştere cu 7,4% faţă de ziua precedentă
Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră informează luni dimineaţa că, în data de 6 martie, într-un interval de 24 de ore, la nivel naţional, prin punctele de frontieră au intrat în România 93.270 de persoane, dintre care 33.969 cetăţeni ucraineni (în creştere cu 7,4% faţă de ziua precedentă).
Refugees.ro, rețeaua faptelor bune creată de un tânăr român
Un tânăr născut în Piatra Neamț a reușit să creeze o rețea a faptelor bune, accesibilă de oriunde din Europa. Alexandru Panait a creat platforma Refugees.ro pentru a veni în sprijinul ucrainenilor pe care războiul i-a alungat de acasă. I-a venit această idee când a văzut multă mobilizare pe internet din partea românilor dornici să ajute. Refugiații care accesează site-ul află unde găsesc ajutorul de care au nevoie, fie că vorbim despre adăpost, mâncare, îngrijire medicală, locuri de muncă, transport ori suport financiar.
Corturi pentru refugiații ucraineni au fost montate în Gara de Nord din București
Mai multe corturi de prim-ajutor pentru refugiaţii ucraineni au fost montate în Gara de Nord. A fost înfiinţat şi un punct de comandă pentru rezolvarea problemelor ridicate de fluxul mare de refugiaţi.

