deficienţe de auz
Știe să comunice cu mâinile, cu ochii, cu zâmbetul și, uneori, cu lacrimile. Iulia Măndăşescu este profesoară de Psihopedagogie la Școala Gimnazială Pentru Surzi Numărul 1 din Bucureşti. Cu 12 ani în urmă, când a paşit prima oară în această instituție, a acceptat că, mai întâi, trebuie să învețe de la elevii ei cum să le fie mentor și prieten. Într-o societate în care prinde contur tot mai mult ideea că nu mai e nevoie de școli speciale, Iulia reprezintă un pilon de vocație și devotament.
Gesturi pentru a transmite cuvântul lui Dumnezeu. Slujbele sunt oficiate în limbaj mimico-gestual la o biserică din Timișoara. Binecuvântare din partea Mitropolitului Banatului, Ioan Selejan
Slujbe cu totul speciale la o biserică din Timişoara. Aici există un paraclis unde, în fiecare duminică, liturghia este oficiată în limbaj mimico-gestul pentru credincioşii cu deficienţe de auz. Biserica a renovat din fonduri proprii micul loc pentru rugăciuni, iar duminică a primit şi binecuvântarea Mitropolitului Banatului, Ioan Selejan.
Lumea celor care trăiesc în tăcere este greu încercată în această perioadă de pandemie
Pentru persoanele cu deficiențe de auz, comunicarea cu cei din jur a devenit mult mai dificilă de când suntem nevoiți să ne protejăm purtând mască.
Izolați într-o lume greu de înțeles, copiii cu dizabilități de auz au nevoie de ajutor. În România sunt doar 100 de interpreți mimico-gestuali
Pentru că familia nu poate fi tot timpul lângă ei, chiar și o vizită la doctor poate fi un chin în lipsa unui interpret mimico-gestual. O asociație încearcă să le asigure gratuit acest serviciu și atunci când merg la evaluări kinetoterapeutice și logopedice. Părinții vor înțelege astfel mai bine ce înseamnă recuperarea copiilor.
Purtarea măștii sanitare, o problemă pentru elevii cu deficiențe de auz
Dintre noile reguli pe care trebuie să le respecte copiii în școli, cea mai problematică pentru cei cu deficiențe de auz va fi purtarea măştii. Le va îngreuna și mai tare respirația și, mai ales, comunicarea. Reprezentanții Ministerului Educației nu văd că ar fi o problemă.
Un grup de copii cu deficiente de auz a interpretat imnul României în limbajul semnelor în fața parlamentarilor
Moment special la Parlament: un grup de copii cu deficiente de auz a interpretat imnul României în limbajul semnelor. Copiii de la Școala Surzilor au fost acompaniați de un grup de copii fără deficiente de auz care au cântat Deșteptă-te, Române!
Școala Profesională pentru Deficiențe de Auz "Sfânta Maria" a împlinit 100 de ani. Aniversare cu oaspete regal
S-au împlinit 100 de ani de când în București s-a deschis prima școală de fete surde, aşa se numea în 1919 Şcoala Profesională Specială pentru Deficienţe de auz "Sfânta Maria". Primele donaţii pentru ca şcoala să se poată deschide le-au făcut Regina Maria şi fiica ei, Mărioara, prima Regină a Iugoslaviei. Ea a dat şi numele şcolii, care, la aniversarea centenarului, a ridicat un bust Reginei Mărioara.

Aplicaţie pentru sănătate. Auzul copiilor australieni este testat cu ajutorul unui joc video
Deficiențele de auz care nu sunt detectate pot avea efecte dramatice asupra educației copiilor. Pentru mulți dintre cei mici despre care se spune că nu sunt atenți la ore sau că învață mai greu, problema ar putea fi de cu totul altă natură. Guvernul australian susține o aplicație prin care se va testa auzul tuturor copiilor din țară.
Doi actori de la Teatrul Nottara au învățat limbajul semnelor pentru piesa "Triburi", un spectacol despre cât de surzi suntem la nevoile celor de lângă noi
Ce faci atunci când trebuie să intri în pielea unor personaje hipoacuzice? Nu dai necontrolat din mâini şi teatral, ci înveţi limbajul mimico-gestual. Asta au făcut doi actori de la Teatrul Nottara, care au apelat la un interpret care să îi înveţe limbajul semnelor. Piesa nu este despre comunitatea surdo-muţilor, ci despre cât de surzi suntem la nevoile celor de lângă noi.