Comisia Europeană a adoptat astăzi, 17 iunie, primul său raport de până acum privind impactul schimbărilor demografice. Acesta prezintă factorii determinanți ai acestei schimbări pe termen lung și impactul său în întreaga Europă, se aratî în comunicatul instituției.
Efectele crizei sanitare asupra fenomenelor demografice încep să devină mai vizibile, prin scăderi uşor mai pronunţate faţă de anul precedent în cazul natalităţii şi printr-un trend uşor crescător în cazul deceselor, la nivelul lunii aprilie, informează INS.
Fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat în România, populaţia vârstnică de 65 ani şi peste depăşind cu 471.000 persoane populaţia tânără de 0-14 ani, la 31 iulie 2019 faţă de 31 iulie 2018, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică publicate marţi.
Populația României a scăzut cu 120.000 locuitori, potrivit Institutului Național de Statistică. La 1 ianuarie 2018, populația rezidentă a fost de 19 milioane 524 mii de persoane, în scădere cu 120,7 mii de persoane față de 1 ianuarie 2017.
Case în paragină, gospodării părăsite şi ulițe pustii. Este peisajul care domină multe localități rurale din România, după ce tinerii au luat drumul străinătății iar în urmă au rămas doar bătrânii. Există zone întregi unde nu s-a mai născut niciun copil de ani buni. La fel cum există localități cu un singur locuitor.
Populaţia mondială va ajunge la aproape 7,6 miliarde de oameni la începutul anului 2018, au anunţat vineri reprezentanţii German Foundation for World Population (DSW), citaţi de DPA și preluați de Agerpres.
Suntem tot mai puţini. Într-un singur an, România a pierdut peste 120 de mii de locuitori, cam cât populaţia oraşului Râmnicu Vâlcea. Numărul rezidenţilor a scăzut la 19,6 milioane, un număr care ar trebui să-i convingă pe cei responsabili să ia măsuri.