La o căpşunică | Un editorial de Gabriel Giurgiu, realizatorul emisiunii "Europa mea"

„S-o potriveşti cu mâna şi nu nimerea”, zice tata`On. Stăteam în curte, la un pahar de căpşunică, sub gutui. Tocmai căzuse o poamă, direct în cana de vin. Cald. Căldură de august, lipicioasă, prăfuită, la câţiva kilometri de Bucureşti, în Vidra. Căpşunica din butoiul lui Tataie era rece, potrivit de rece. De vizavi, de la chioşc vine o muzică greu de definit. E o amestecătură de la radioul patroanei (Antena Satelor), cu maneaua unuia cu o Dacie, care a venit să-şi ia bere la pet. La masă combatem guvernul şi-i urăm mulţi ani lui Tataie. Tocmai împlinise 99 de ani. Era puţin înainte de 2007, înainte de Marea Aderare.

Pacea în Orientul Mijlociu va începe la mall. Un editorial de Gabriel Giurgiu, realizatorul emisiunii “Europa Mea”

O țineam de încheietura mâinii cât puteam de tare. Mergeam cât de repede se putea, aproape de fugă. O alergam pe fie-mea prin centrul Beirutului, cale de vreo 300 de metri, până la un mic aprozar, să îi iau niște fructe specific locale și să mai scăpăm din camera de hotel. Să mai luăm un pic de aer. Evitasem să mergem mult pe străzile Beirutului. Ah, nu vă închipuiți cine știe ce! Nu îmi era frică de atentate sau cine știe ce lupte de stradă. Era liniște și pace în oraș iar noi locuiam în cartierul armenesc, una dintre cele mai pașnice zone ale urbei. Nu, o fugăream pentru că îmi era frică de trafic. De mașini.

Duminica. Bruxelles | Un editorial de Gabriel Giurgiu, realizatorul emisiunii “Europa Mea”

Ariana bombănea ideea de a ieși până în Louise. Era soare pe când urca pe Rue de la Loi, spre Arts-Loi, numai că, brusc, s-a înnorat. Nicio surpriză, altminteri. Vremea cea mai obișnuită în Bruxelles este ploaia, nu cerul senin. Ariana bombănea pentru că în față, spre ambasada americană, se vedea mulțime. Demonstrație. Era cam în dreptul OLAF-ului când a auzit și scandările. Pentru o secunda s-a gândit să o sune pe Carmen, fina ei, cea care lucra la Comunicare. Și-a amintit că e duminică și că nu are pe cine să găsească la serviciu la instituții. Oricum, Carmen avea de gând să se mute de la OLAF. Mulți de acolo s–au transferat în alte DG-uri. Prea mult de lucru, posturi blocate, salarii înghețate. În plus, instituția pierduse cam 40 de posturi, în favoarea celebrului EPPO (Oficiul Procurorului European).