Aproape 30% din gazele naturale și din țițeiul consumate în România provin din Rusia. Întreruperea furnizării acestora trebuie compensată cu gaze și țiței din alte surse, care e probabil să coste mai mult. Înlocuirea gazelor este mai dificilă decât a țițeiului și trebuie rezolvată rapid, înainte de venirea frigului. Variante sunt, dar nimic nu a fost până acum bătut în cuie, iar semnele de întrebare sunt numeroase.

Uniunea Europeana va impune embargo asupra petrolului din Rusia. Măsura ar urma să fie instituită treptat, până la finalul anului. Anunțul făcut de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dus la creșterea imediată a preţului ţiţeiului cu aproape 3 procente, la peste 105 dolari pe baril. Și prețul la pompă în România s-a majorat cu cel puțin 4 bani. Analiștii estimează un preț de 10 lei până la finalul anului, cel puțin pentru motorină.

Al șaselea pachet de sancțiuni la adresa Moscovei anunțat astăzi de președintele Comisiei Europene vizează oprirea importurilor de țiței și de produse petroliere din Rusia până la finalul lui 2022. Invitat la TVR, la emisiunea "Inspiră România", fostul ministru al Energiei Răzvan Nicolescu a explicat că o interzicere a importurilor de gaze ar tăia mai rapid veniturile Moscovei și ar avea astfel un impact mult mai mare decât interzicerea importurilor de țiței, unde Rusia își poate găsi și alți clienți, chiar și cu riscul acordării unei reduceri de preț. "Europa trebuie să-și vadă de planurile sale, să fie mai consecventă și mai activă în a face ceea ce spune, apropo de tranziția energetică, de diversificarea surselor de aprovizionare și să ne vedem de treaba noastră", a declarat Nicolescu.