Ionel Scrioşteanu, la TVR Info: În acest moment, sunt în execuţie între 450 şi 500 de kilometri de autostradă. Situaţia actuală, din cauza instabilităţii decidenţilor

Puţin peste 30 de ani, puţin peste 1000 de kilometri. Aşa arată din 1990 şi până acum reţeaua de autostrăzi din România. În continuare cei din sud trec greu Carpaţii, iar în Moldova se ajunge pe acelaşi drum aglomerat. Nu mai facem 12 ore până în Germania, dar tot ajungem greu dincolo de graniţe. Şi nici calea ferată şi trenurile nu ne ajută prea tare, ba chiar calea ferată a beneficiat şi de mai puţine investiţii. Am vrea ca România să fie un spaţiu în care să putem circula mai rapid, să putem ajunge la munte fără cozi uriaşe, să putem circula în siguranţă, să trecem din primele locuri fruntaşe la accidente în Europa la o ţară cu infrastructura sigură şi călătorii fără nervi.

The New York Times: În timp ce Rusia amenință navele comerciale în Marea Neagră, o rută românească oferă o variantă de salvare

În condițiile în care Rusia a început să bombardeze sistematic porturile ucrainene de la Dunăre, o rută românească oferă o variantă de salvare. Porturile românești de la Dunăre Galați și Brăila pot juca un rol crucial în exportul grânelor din Ucraina. Cotidianul New York Times explică, într-o amplă analiză, ce avantaje strategice a căpătat ruta românească. Marinela Mititelu are detalii.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu: Ne-am angajat să mărim numărul de piloți și să accelerăm proiectul legat de navigabilitatea pe Canalul Sulina. Soluții pentru transportul grânelor din Ucraina

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a readus în discuție, după noul atac de la portul Reni, avantajele folosirii porturilor românești de la Dunăre - Galaţi şi Brăila. Grindeanu a precizat că partea română s-a angajat să mărească numărul de piloţi pe Canalul Sulina şi să accelereze, atât cât permite legea, proiectul legat de navigabilitate pe Canalul Sulina, pentru ca, în final, să se poată naviga 24 de ore din 24.

Povestea celui mai mare pod suspendat construit vreodată în România. Experții japonezi l-au proiectat să reziste 120 de ani

Podul de la Brăila trebuia să fie gata încă de acum 2 ani, dar termenul a tot fost amânat din cauza întârzierilor lucrărilor. Au fost probleme cu relocările de utilități, cu predarea amplasamentului și eliberarea autorizațiilor. La construcția impresionantă au fost folosite peste 200 de mii de tone de beton și 81 de mii de kilometri de fir de oțel, cât să înconjoare planeta de două ori.