obiceiuri de Bobotează
Boboteaza încheie sărbătorile de iarnă, iar în satul Chintelnic din Bistriţa-Năsăud, ajunul a fost marcat de sărbătoarea hâzilor, adică a urâților satului. Un fel de carnaval rural menit să sperie şi să alunge duhurile rele din sat. Obiceiul este vechi, dar este pe cale de dispariţie pentru că în fiecare an tot mai puţini sunt cei care respectă această tradiţie.
6 ianuarie, Boboteaza. De sărbătoarea Botezului Domnului se sfinţesc toate apele
Sărbătoarea reaminteşte botezul Mântuitorului în apa Iordanului şi, împreună cu ziua Sfântului Ioan, celebrată o zi mai târziu, marchează sfârşitul sărbătorilor dedicate Naşterii lui Iisus Hristos. În această zi, catolicii sărbătoresc Epifania, adică anunţul naşterii lui Iisus Hristos regilor magi, veniţi să-l vadă pe pruncul abia născut.
Obiceiuri de Bobotează. Fetele nemăritate pot să-și viseze ursitul
Boboteaza și ziua Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul marchează sfârşitul sărbătorilor de iarnă. Românii au o mulțime de tradiții și obiceiuri în aceste zile. Unele se păstrează și astăzi.
70 de tone de apă sfinţită vor fi distribuite credincioşilor la Constanța de Bobotează
Aghiazma Mare e gata la Constanţa. 70 de tone de apă sfinţită vor fi distribuite credincioşilor la sărbătoarea Botezului Mântuitorului.
Pregătiri de Bobotează. La Constanța se pregătesc sticlele de agheasmă, la Galați au fost sculptate crucile din gheață
Gerul Bobotezei se lasă așteptat anul acesta, dar pregătirile pentru marea sărbătoare nu țin cont de vreme. La Constanta, 150 de mii de sticle cu agheasmă vor fi împărțite credincioșilor care vor lua parte la Liturghie. La Arhiepiscopia Tomisului zeci de voluntari au început deja etichetarea recipientelor.
Pregătiri în ajun de Bobotează. S-au sculptat crucile din gheaţă
În ajun de Bobotează s-au făcut pregătiri în toate parohiile din ţară. Preoţii au pregătit butoaie în care va fi sfinţită aghiasma mare.

